prof. Traian D. LAZĂR
Societatea românească de după 1989 aștepta ca, printre schimbările ce se vor înfăptui, să se numere și redactarea unei istorii dezideologizate. În concordanță cu acest deziderat, în municipiul Ploiești a luat ființă Societatea Culturală „Ploiești-Mileniul III”, care a reunit cei mai importanți și activi istorici conștienți de faptul că, la temelia istoriei naționale, stă istoria locală.
Principalul obiectiv al Societății l-a constituit elaborarea și publicarea unei noi monografii a municipiului Ploiești, similară celei a lui Mihail Sevastos, pe care să o actualizeze și să o completeze cu noile descoperiri științifice.
Secretariatul redacțional al monografiei Marea Carte a Ploieștilor a fost coordonat de prof. dr. Gheorghe Marinică și ing. Constantin Trestioreanu. Grupul de autori a beneficiat de condiții optime de lucru, asigurate de președintele Societății Culturale „Ploiești-Mileniul III”, ing. Constantin Trestioreanu. Cele trei volume ale monografiei sunt prefațate de prestigioși învățați: acad. Florin Constantiniu, acad. Mircea Petrescu, acad. Eugen Simion.
În perioada 2011-2019, au fost publicate trei volume ale monografiei Marea Carte a Ploieștilor, însumând peste 3000 pagini, lucrare monumentală premiată de Academia Română. De un nivel științific ridicat, lucrarea era destinată mediului academic. Președintele Societății, ing. Constantin Trestioreanu, a avut ideea realizării unei replici de dimensiuni reduse a monografiei, destinată mai ales elevilor, suplinind și completând programa școlară a disciplinei istorie.
Dintre membrii Societății, cel care și-a asumat această misiune a fost prof. dr. Polin Zorilă, posesorul unei pregătiri și experiențe științifice și didactice în măsură să asigure succesul operațiunii. Doctor în istorie din 2012, Polin Zorilă a publicat 125 de studii și articole de istorie, cele mai multe pe teme de istorie locală. El este coautor la Marea Carte a Ploieștilor elaborând, în vol I, capitolul Administrația ploieșteană de-a lungul vremii, iar în volumul al III-lea, capitolele Învățământul primar și gimnazial de stat și Muzee și case memoriale. Profesor de istorie cu gradul didactic I, din 1990, Polin Zorilă a elaborat și a publicat 4 volume de sinteze și teste de Istoria Românilor, auxiliare didactice eficiente pentru însușirea de către elevi a disciplinei respective. Prof. dr. Polin Zorilă și-a pus calitățile de coordonator științific și redactor în slujba comunității profesionale din care face parte, contribuind esențial la publicarea a 9 volume cu caracter științific și didactic, precum și la publicarea revistei „Prahova eroică”.
Recent, la Editura Ploiești-Mileniul III, prof. dr. Polin Zorilă a publicat lucrarea Ploiești. File de istorie. Carte pentru elevi.
Obiectivul proiectului, exprimat în subtitlul „carte pentru elevi”, i-a impus autorului să nu trateze exhaustiv istoria orașului Ploiești, ci să cerceteze și să o redacteze selectiv, fapt exprimat în mențiunea „File de istorie”.
Istoria așezării a fost strâns legată de mediul geografic și etnic în care a existat și evoluat, rațiune pentru care autorul a prefațat întemeierea ei cu „o incursiune în preistorie” și în istoria daco-romanilor și românilor, până la momentul atestării ei în legende și în documentele istorice. Inițial, așezarea avea statut rural, apoi, din 1597, a dobândit statut de târg, iar în epoca modernă statut urban.
Istoria așezării a fost și este parte integrantă din aceea a comunității etnice căreia îi aparțineau locuitorii, parte integrantă a istoriei poporului român. Volumul este structurat tematic. Un spațiu redacțional consistent este alocat evenimentelor social-politice la care populația orașului a luat parte, unele limitate la spațiul urban, altele de amploare națională. Ploieștiul a fost prezent în marile momente ale istoriei Țării Românești și ale României.
În timpul domniei lui Mihai Viteazul, Ploeștiul a fost centrul militar de unde a pornit domnitorul în acțiunea de realizare a primei uniri politice a românilor.
În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea orașul a fost tranzitat de locuitorii din sudul țării, care se refugiau în Transilvania pentru a se proteja de raidurile otomane de jaf. Libertatea personală și comunitară a constituit unul dintre bunurile cele mai de preț ale ploieștenilor. Cartea oferă informații edificatoare în acest sens. Locuitorii orașului și-au apărat, cu îndârjire, statutul de oameni liberi, mai ales între anii 1775 și 1830, când s-a încercat aducerea acestora în stare de șerbie.
La 1821, orașul a fost ocupat de eteriști și apoi de otomani.
Cu prilejul revoluției de la 1848, „Ploieștiul a fost primul oraș care i-a felicitat pe conducătorii revoluției” și a susținut guvernul provizoriu în tot timpul existenței acestuia.
Reprezentanții orașului Ploiești au făcut parte din Adunarea electivă, care l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, ca domnitor și al Țării Românești înfăptuind astfel unirea celor două state și constituind statul național român. Ploieștiul l-a primit pe Alexandru Ioan Cuza, cu mare entuziasm, în două rânduri și a beneficiat de pe urma reformelor sale modernizatoare.
Alături de întreg poporul român, ploieștenii au luptat pentru cucerirea independenței în războiul din 1877-1878. Ploieștiul a fost locul unde s-au desfășurat întrevederile dintre oficialitățile ruse și române privind colaborarea în război. Batalionul 2 Vânători s-a remarcat prin faptele de arme, cucerind reduta Grivița 1.
Ploieștenii s-au numărat printre susținătorii activi ai intrării României în Primul Război Mondial, cu scopul întregirii statului național unitar. Unitățile militare teritoriale prahovene, Regimentele 32 Mircea, 7 Dorobanți, 6 Călărași, 19 Artilerie, 47 Infanterie au participat la ofensiva în Transilvania, la apărarea trecătorilor, la bătăliile din sudul Moldovei, de la Mărășești, Mărăști și Oituz.
Cartea redă, în „cuvinte potrivite”, acțiunile ploieștenilor pentru realizarea Marii Uniri din 1918 și entuziasmul acestora la înfăptuirea acestui deziderat național. Sunt pagini scrise cu multă sensibilitate, de natură să contribuie la educarea patriotică a elevilor.
Anii celui de al Doilea Război Mondial, cu suferințele generate de cedările teritoriale din 1940, cu efectele dureroase ale operațiunilor militare asupra armatei și civililor, cu distrugerile materiale și pierderile de vieți omenești provocate de bombardamentele aeriene asupra orașului, sunt reconstituiți pe baza mărturiei documentelor și generează puternice sentimente pacifiste.
Istoria postbelică a Ploieștiului înfățișează imaginea orașului „devastat de război și renăscut ca pasărea Phoenix din propria cenușă”. Tratarea acestei istorii postbelice este realizată pe noi fire tematice, mergând de la apariția problemei respective până în zilele noastre, cu tratarea detaliată a prezentului: exploatarea petrolului, administrația așezării, lăcașuri de cult, învățământul, muzee, arhive, biblioteci, societăți culturale.
Caracterul didactic al lucrării este relevat și de prezența unui vocabular, explicând termenii mai dificili pentru elevi, precum și a unei bibliografii, în măsură să asigure orientarea elevilor dornici să aprofundeze istoria localității.
Un succint CV al autorului cuprinde informații menite să susțină încrederea cititorului în fundamentele științifice și didactice ale volumului.
Textul cărții radiază competență, claritate și limpezime în idei, generând sentimente de mândrie pentru apartenența la comunitatea a cărei istorie o expune. Îmbogățind bibliografia istoriei Ploieștiului, această lucrare, de mare utilitate pentru învățământul ploieștean și prahovean, trebuie să fie prezentă în toate bibliotecile școlare, pe mesele de lucru ale elevilor și să fie folosită ca auxiliar didactic de către profesorii de istorie.
Pentru ca această lucrare, realizată în cadrul Societății Culturale „Ploiești-Mileniul III”, să ajungă în posesia tuturor elevilor ploieșteni, este necesară implicarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești și a comunității locale în tipărirea și difuzarea acesteia în toate unitățile de învățământ ploieștene.
Apariția acestei cărți, în anul 2024, când Ploieștiul este Capitala Tineretului din România, readuce în actualitate patriotismul, dorința de libertate și civismul, valori cultivate de locuitorii orașului „aurului negru” de-a lungul vremii.
