V.S.
Proprietarii evacuați din case la Slănic, în urma surpării terenului de pe strada 23 August, se pot întoarce în locuințele lor, potrivit unei decizii luate ieri de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în cadrul ședinței convocate de prefectul județului Prahova, Emil Drăgănescu, în calitate de președinte al acestei structuri. Drăgănescu a convocat comitetul pentru a lua măsurile necesare în urma analizării rapoartelor primite de la experții Universității Tehnice de Construcții București, Institutului Geologic al României, Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, precum și experților în construcții clasa A1, cele mai importante dintre măsurile dispuse fiind, pe lângă întoarcerea oamenilor în case, reluarea furnizării utilităților, precum și a activității instituțiilor și firmelor care au sediul pe strada 23 August din Slănic.
”Înainte de toate, prefectul Emil Drăgănescu dorește să mulțumească tuturor factorilor implicați, de la prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu, secretarul de stat, domnul Raed Arafat, primarul orașului Slănic, domnul Costea Daneluș, fostul prefect al județului Prahova, domnul Virgiliu Daniel Nanu, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, colegii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul de Poliție Prahova, Inspectoratul de Jandarmi Prahova, precum și celorlalte instituții și autorități implicate. În numele cetățenilor din Slănic și ai județului Prahova, mulțumiri speciale sunt adresate expertului prof. dr. Ing. Manole Stelian Șerbulea, secretarului de stat Tudor Prisecaru, reprezentanților Institutului Geologic al României, Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, precum și reprezentanților Universității Tehnice de Construcții București”. Pe de altă parte, Instituția Prefectului a informat asupra posibilelor cauze care au condus la surparea din Slănic, ”așa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiștilor”. Astfel, conform sursei menționate, se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca și cauză a sufoziunii; existența posibilității unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat; eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părți fine ale unor formațiuni permeabile creând zone afânate, care în urma creșterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situația unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferențial de scurgere a apelor subterane în zonă; cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbușită; există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într- o viitoare expertiza detaliată; cauza surpării nu poate fi pusă cel puțin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic”, se arată într-un comunicat de presă al Instituției Prefectului Prahova.
Totodată, ”având în vedere multitudinea de posibile surse de proveniență a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării și următoarele trei posibile teorii: a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată; b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată; c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană și din albia subterană a pârâului Gorgan în situația în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafață cât și subteran, fiind poziționată pe un con de dejecție pleistocen superior, zona aflându-se de asemenea la confluența unor ape subterane și de suprafață cu caracter temporar”.
În concluzie, spun reprezentanții Prefecturii Prahova, ”surparea pare fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase din acest areal, iar momentul în care s-a produs surparea este asociat cedării stratului impermeabil de argilă care a antrenat și pătura de sol de deasupra dar și structura de asfalt a străzii; apariția acestui con de surpare nu este legată de o posibilă dizolvare treptată a părții superioare a lentilei de sare care forma zăcământul de sare de la Slănic, respectiv de posibile tasări datorate acestui fenomen de solubilizare, însă această posibilitate nu trebuie exclusă pe termen mediu sau lung în orașul Slănic. Institutul Național de Fizică a Pământului exclude o cauză seismică pentru surparea din Slănic, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu stații portabile, nu s-au înregistrat microseisme datorate activităților naturale asociate acestui fenomen”.
