Dacă am mânca doar atunci când corpul are cu adevărat nevoie de hrană, cu siguranță că foarte puține persoane ar fi supraponderale sau obeze. Dar mâncăm nu numai din nevoia fiziologică, ci și din plăcere, din dorința „de a ne simți mai bine”, de a ne consola, de a atenua o emoție dureroasă sau a ne distrage atenția de la sentimente pe care nu suntem capabili să le gestionăm. Iar acesta este mâncatul pe fond emoțional. Cu alte cuvinte, practic ne… mâncăm emoțiile.
Care sunt deosebirile dintre foamea fiziologică și cea emoțională? Foamea fiziologică nu apare brusc, ci treptat, după ore în care n-ai mâncat nimic și stomacul începe să te trădeze zgomotos. În popor se spune că „îți ghiorțăie mațele”. Foamea fiziologică dispare după ce ai mâncat și nu ai un sentiment de vinovăție pentru faptul că ai mâncat. Dimpotrivă, unul de satisfacție.
În schimb, foamea emoțională se instalează brusc, este irezistibilă, și simți că trebuie satisfăcută imediat. În cele mai multe situații persoana are poftă de un anumit aliment, și nu de unul sănătos, ci de unul cu mult zahăr sau bogat în calorii. Mâncând pe fond emoțional nici nu-ți dai seama că mănânci foarte mult și nici nu ești satisfăcut odată ce stomacul este plin. Vrei mai mult și poți mai mult, după care te simți vinovat că ai exagerat. Când mâncatul devine principalul mecanism de adaptare emoțională, când primul impuls este să deschizi frigiderul ori de câte ori ești supărat, singur, plictisit sau epuizat, ești captiv într-un ciclu nesănătos.
Între anii 2013–2023 oamenii de știință au efectuat cercetări amănunțite în cele mai precise baze de date științifice cum sunt PubMed, Scopus, Web of Science sau Google Scholar, folosind cuvinte cheie reprezentative cum ar fi alimentație emoțională, supraalimentare, tulburări psihologice, alimentație excesivă, depresie, anxietate, stres, obezitate, exces de greutate, creștere în greutate, indice de masă corporală, apetit etc.
La investigarea emoțiilor și a comportamentului alimentar, stresul psihologic a constituit emoția cel mai frecvent examinată. Stresul prelungit și depresia au fost ambele legate de un aport mai mare de alimente, indivizii mâncând într-un ritm crescut în perioadele stresante. Mai mult, alimentația emoțională pare să influențeze tipul de mâncare consumată. Majoritatea selecției de alimente se caracterizează prin mese mai gustoase și mai puțin sănătoase, în timp ce motivația de a mânca pentru a controla impactul negativ a fost legată de un model alimentar nesănătos.
Cum gestionezi mâncatul pe fond emoțional
S-ar putea crede că în fața acestui tip de foame, de natură emoțională, persoana în cauză nu poate prelua controlul. Există tehnici cognitiv-comportamentale care pot fi învățate și care pot oferi alte modalități de a face față emoțiilor decât mâncând. Desigur, așteptările trebuie să fie realiste. Mâncatul emoțional nu va fi eliminat complet, dar ajută la reducerea frecvenței acestuia și la dezvoltarea sentimentului că poate fi controlat.
Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să îți identifici declanșatorii, să afli ce situații sau sentimente te fac să te gândești la mâncare. Ține cont de faptul că mâncatul pe fond emoțional nu este legat doar de emoțiile negative, ci și de cele pozitive, cum ar fi sentimentul că meriți să te recompensezi, să sărbătorești o reușită sau să socializezi în jurul unei mese. De asemenea, declanșatori comuni sunt plictiseala și stresul. Pentru a descoperi ce anume te face să te îndrepți spre mâncare fără să-ți fie foame, ține un jurnal în care să-ți notezi în ce împrejurări a apărut această dorință de a consuma alimente. Adevărul va ieși la iveală…
Dacă tocmai ai mâncat până la sațietate și tot mai vrei să „ciugulești” ceva, întreabă-te dacă chiar îți este foame sau emoțiile îți provoacă poftă. Bea apă sau dă-ți o peocupare (plimbă-te, sună un prieten, ascultă un podcast, fă o baie cu spumă, meditează etc) până trece dorința de a mânca.
Nu-ți interzice alimentul pe care vrei să îl mănânci „împins” de foamea emoțională. Doar amână momentul și spune-ți că dacă și peste cinci minute ți-l vei dori la fel de mult, atunci îl vei consuma. În acele cinci minute mișcă-te, fă o activitate, și s-ar putea ca la finalul lor să îți dai seama că nu îți este foame și că, mâncând, te-ai fi simțit mai rău.
Atâta vreme cât vei avea ACEL sertar cu ciocolată, bomboane, chipsuri, covrigei și napolitane, vei găsi cu ce să-ți hrănești… emoțiile. Nu te duce la cumpărături când îți este foame sau ai o dispoziție proastă și ai grijă ca întotdeauna să respecți o listă strictă de alimente sănătoase.
