Preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă, profesor doctor Ion Bruckner, a declarat în deschiderea oficială a Conferinţei naţionale cu participare internaţională “Tehnologia & iHealth în medicina secolului XXI”, de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie “George Emil Palade”, că dragostea pentru aparat nu trebuie să eclipseze dragostea pentru bolnav.
“Această manifestare- partea la care am asistat, partea de chirurgie- arată importanţa tehnologiei din evoluţia medicinii. Ideea este însă că tehnologia a devenit dominantă în medicină şi au apărut specialişti, medici care sunt tehnologi, care se joacă numai cu aparatul lor şi le place să se joace cu aparatul lor, ceea ce este lăudabil. Dar nu trebuie să uităm că noi facem medicina pe bolnavi. Şi că bolnavii ăştia sunt oameni şi sunt mai importanţi uneori decât aparatele. Nu trebuie ca dragostea pentru aparat să eclipseze dragostea pentru bolnav. E foarte importantă în practică această meserie, fără să fie un tehnician, fiindcă evident că tehnicianul va face întotdeauna ceea ce îi place cu tehnica. Dar când faci această meserie, să ai înclinare pentru bolnavi, să ai un respect pentru bolnav”, a subliniat dr. Ion Bruckner, potrivit Agerpres.
Profesorul a remarcat că inteligenţa artificială este foarte bună în medicină, însă de multe ori se vorbeşte despre ce înseamnă ea în necunoştinţă de cauză.
“Bolnavul este şi el om, care vrea să se adreseze altui om, nu neapărat inteligenţei artificiale. Inteligenţa artificială e foarte bună, vorbim deseori de ea, fără să ştim de ce vorbim. Fiindcă chirurgia robotică – fiindcă am asistat la secţiunea chirurgie – nu e inteligenţa artificială. În chirurgia robotică inteligenţa este a celui care operează, robotul îi arată o imagine, îi permite nişte mişcări mai fine. Ea nu operează, fiindcă dacă ar opera robotul, nu ştiu ce s-ar întâmpla, dată fiind varietatea anatomică a fiecăruia dintre noi”, a precizat dr. Bruckner.
Conferinţa a avut caracter pluridisciplinar şi s-a adresat medicilor specialişti, specialiştilor din domeniul IT şi din domeniul ingineriei medicale, bioinformaticienilor, biochimiştilor şi bioinginerilor. Între secţiunile evenimentului ştiinţific au figurat chirurgie generală, toracică, oncologică, chirurgie vasculară şi cardiovasculară, cardiologie, pneumologie, medicina muncii, gastroenterologie, hepatologie, neurologie, neurochirurgie, urologie şi nefrologie, oftalmologie, ORL, chirurgie oro-maxilo-facială, obstetrică şi ginecologie, neonatologie, medicină internă, dermatologie, alergologie, imunologie, boli infecţioase, microbiologie, virusologie, laserul şi microsistemele în medicină, anatomie patologică, medicină legală, imagistică, radiologie, ultrasonografie, medicină de urgenţă, medicină de dezastru, ortopedie, traumatologie, ATI.
Au fost, de asemenea, secţiuni privind simularea medicală, oncologia, radioterapia, stomatologia, chirurgia plastică şi estetică, reabilitarea medicală, geriatria, reumatologia, farmacia şi industria farmaceutică, genetica şi medicină de laborator, bioinformatica şi inteligenţa artificială, medicina de familie, pediatria, diabetul, nutriţia şi bolile metabolice.