George Marin
Ceea ce ar fi trebuit să fie o expunere a talentelor tinere din România și Italia care să explodeze în viitoare mari performanțe ale echipelor naționale de seniori s-a transformat într-un pavan, acel dans lent caracteristic italienilor din vechime, dacă privim dinspre tânăra squadra azzura, sau într-o doină, dacă privim dinspre tânăra parte română.
Să deslușim această concluzie care poate părea superfluă și chiar răutăcioasă pentru cine nu a fost la meci sau nu a urmărit partida pe canalul de televiziune al FRF. Italienii, proveniți de la echipe cu nume nu numai în „cizmă”, ci și în Europa, dar câțiva distribuiți ca împrumut pe la cluburi mai micuțe, nu prea s-au omorât cu firea în această competiție în opt participante numită „Under 20 Elite League”. Treaba lor de ce. Ai noștri, cu trei titulari și șapte rezerve din ligi mai mici – apărătorul central Duțu joacă în liga terță românească, la Afumați – au mișcat în prima parte mulțumită zvâcnirilor gălățeanului Bodișteanu, care, fiind mult prea iubitoriu de bășică, nu a reușit decât să stârnească suporterii, fără a da frisoane italienilor. În tot prim mitanul cu greu putem găsi ceva să numim situație de gol. Poate doar șutul violent tras de fundașul central Riccio și blocat cu tot trupul de botoșăneanul David taman când soarele efectua ceea ce știe el mai bine la acel ceas de seară, anume se ocupa de chindie la o aruncătură de băț de turnul ridicat de Vlad Țepeș în fosta cetate domnească.
În spiritul acestui blocaj cu trup și suflet a continuat și partea secundă pentru tânăra echipă română. Am pustiit câmpul advers – adică nu prea am mai trecut prin terenul italienilor decât sporadic și fără a le da emoții – iar în ceea ce privește defensiva, ne-am apărat cât am putut, otrăvind fântânile și blagoslovind bara transversală care a oprit mingea trimisă de un anume Antonio Raimondo, jucător al Bologniei trimis împrumut la Ternana, un nume care va fi în prim plan în scurtă vreme, credem noi. El a știut ce să facă, spre deosebire de al nostru David, care a trimis o pasă rea, poate din prea mare ospitalitate jenat de faptul că fundașul central italian Bonfanti i-a făcut cadou un balon chiar în fața careului peninsularilor.
Marți, aceeași tânără selecționată română va primi vizita echipei similare a Poloniei, pe același stadion târgoviștean. Cu siguranță că leșii vor evolua cu mai multă vigoare pentru a respecta caracteristica principală a campionatului din care provine majoritatea componenților săi, anume jocul bazat pe forță fizică. Poate că îl vom vedea apărând pe teren și pe al nostru petrolist Denis Radu, rămas la odihna băncii de rezerve în partida contra italienilor.
Avem o vorbă și despre publicul târgoviștean. Micuța galerie a echipei locale,convocată ad-hoc, a susținut frenetic echipa română, dar a fost sprijinită de publicul larg doar când crainicul stadionului a cerut-o și preț de doar câteva vocalize. Și un apropo relativ la organizatori. S-a decis păstrarea unui moment de reculegere în memoria plecării din această lume a ex-președintelui clubului italian Fiorentina, Joe Barone. Dacă organizatorii ar fi citit ziarele din ziua meciului ar fi aflat că același drum l-a luat și Dumitru Macri, cunoscut mai bine ca Tache Macri, primul român nominalizat în ancheta Ballon dʼOr, precedându-l cu ani buni pe Hagi senior în ancheta publicației France football. Dumnezeu să îl ierte și să îi ofere odihnă veșnică fostului rapidist din vremea când nu conta al cărui club ești pentru că erai al fotbalului românesc! Pentru al nostru Macri păstrăm noi în intimitatea noastră, noi cei care citim, acel mult meritat moment de reculegere.
