A woman seen entering a voting booth at a polling station as voting begins for the 2024 Russian presidential election. Four candidates are participating in the elections: the leader of the LDPR Slutsky, a member of the Communist Party Kharitonov, the current head of state, self-nominated Putin and a member of the New People party Davankov. Presidential Election 2024 in Saint Petersburg, Russia - 15 Mar 2024,Image: 857214638, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Maksim Konstantinov/SOPA Images/ / Shutterstock Editorial / Profimedia

În Rusia s-a defășurat, ieri, a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale, informează EFE, citată de Agerpres. În această ţară cu 11 fusuri orare, secţiile de vot s-au deschis sâmbătă la orele 20:00 GMT în peninsula Kamceatka şi se s-au închis duminică la orele 18:00 GMT în exclava baltică Kaliningrad, după care se vor cunoaşte primele rezultate oficiale preliminare. După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri şi sâmbătă şi-au exercitat dreptul de vot peste 50% dintre alegători, în timp ce 2,6 milioane au făcut-o anticipat, mulţi dintre ei fiind soldaţi şi locuitori ai diverselor regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia. Primele 24 de ore de vot au fost marcate de circa 20 de incidente precum aruncarea de cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare şi stropirea cu cerneală şi vopsea a urnelor, ceea ce a dus la invalidarea câtorva sute de buletine de vot. CEC şi-a exprimat satisfacţia că nici aceste incidente, nici atacurile cibernetice „fără precedent” şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări începând din 1991. Cu toate că sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga să voteze pe angajaţii din sectorul public, acest ‚’coş electoral’’ al candidatului Kremlinului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin. În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat mai multe cazuri de manipulare electorală. Putin, care are o intenţie de vot de peste 80%, potrivit sondajelor oficiale, ar putea obţine cea mai mare victorie electorală de la venirea sa la putere în 2000. Cei trei rivali ai săi, fără nicio anvergură, sunt reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, comunistul Nikolai Haritonov, ambii creditaţi cu circa 6% din intenţiile de vot, şi ultranaţionalistul Leonid Sluţki, care se bucură de o susţinere de aproximativ 5%. Între timp, în ciuda avertismentului Procuraturii, opoziţia și-a menținut apelul numit „Amiază fără Putin”, care a constat în a merge ieri la uşile secţiilor de votare la orele locale 12:00 pentru a-şi arăta respingerea faţă de şeful de la Kremlin, acţiune care a fost susţinută înainte de moartea sa de liderul opoziţiei, Aleksei Navalnîi, iar acum de văduva acestuia, Iulia. Circa 4,5 milioane de alegători au putut vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie). Ucraina a calificat alegerile din aceste regiuni ocupate, care alcătuiesc o cincime din teritoriul ucrainean, o „farsă”, vot care a fost condamnat şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.