Numai cine nu suferă de migrene nu știe cât de epuizante pot fi și cât de mult pot interfera cu viața de zi cu zi, scăzându-i semnificativ calitatea, potrivit Hotnews.
O migrenă este mult mai mult decât o durere puternică de cap. Durerea de cap de tip migrenos – o tulburare neurologică în esență – poate „țintui” la pat persoana chiar și pentru mai multe zile.
Puseurile pot fi însoțite de stări de oboseală, iritabilitate, greață și vărsături, modificări ale vederii, sensibilitate la lumină, zgomot și chiar mirosuri. Există însă soluții care pot ajuta atât la tratarea, cât și la prevenirea lor.
Durerea de cap migrenoasă începe adesea ca o durere surdă, se agravează în timpul activității fizice și se transformă într-o durere pulsatilă. De asemenea, se poate „mișca” dintr-o parte a capului în cealaltă, poate fi în partea din față a capului, în una sau ambele tâmple, sau poate fi resimțită ca afectând întregul cap.
Majoritatea migrenelor durează aproximativ patru ore, dar cele severe pot dura mai mult de trei zile. În privința frecvenței apariției migrenei, se poate vorbi despre unul-două episoade pe an, dar și de mai multe episoade pe lună.
Cauza exactă a apariției migrenelor nu este cunoscută încă, dar se pare că are o legătură cu genetica și cu modificările de la nivelul creierului. Femeile aflate în perioada de fertilitate reprezintă categoria populațională cea mai predispusă la a avea dureri de cap, inclusiv migrene, 60% dintre ele acuzând dureri de cap pe parcursul unui an.
Sunt două categorii majore de migrenă: migrena cu aură și migrena fără aură. Aura este un simptom de avertizare care apare înainte sau în timpul puseului migrenos, simptom care poate fi reprezentat de o tulburare a vederii sau auzului, o tulburare senzorială, motorie, verbală sau gustativă, amorțeli, furnicături sau slăbiciune musculară.
Cea mai frecventă aură la persoanele care suferă de migrene este, însă, cea vizuală, în care persoana vede linii în zig-zag sau lumini intermitente, ca niște flash-uri.
Odată apărută migrena, pentru reducerea severității acesteia poate fi de ajutor ca persoana afectată să încerce să doarmă, de preferat într-o cameră întunecoasă. Pentru a evita episoadele de migrenă sunt importante măsuri precum menținerea unei
hidratări optime a organismului și limitarea consumului de cofeină și alcool, servirea meselor la ore regulate, odihna, practicarea mișcării și evitarea factorilor declanșatori.
Factorii declanșatori pot fi fizici (somnul de slabă calitate sau lipsa lui, postura necorespunzătoare, diferența de fus orar, o scădere a nivelului zahărului din sânge), emoționali (stare tensionată, stres, anxietate, depresie sau entuziasm exagerat) ori chiar de natură alimentară. S-a constatat că la apariția migrenelor pot contribui unele alimente precum ciocolata, citricele sau alimentele care conțin tiramină, printre care se numără carnea procesată, heringul marinat și peștele afumat, unele brânzeturi cum sunt cheddar sau camembert, dar și alimentele care conțin extracte de drojdie.
Inclusiv „săritul” peste mese sau mâncatul haotic, neregulat, pot fi factori declanșatori pentru atacurile migrenoase. Având în vedere toate aceste aspecte care sunt de luat în considerare, se poate afirma că schimbările în stilul de viață au un impact semnificativ în reducerea apariției migrenelor.
Deși ameliorarea atacurilor migrenoase este, desigur, importantă, și mai importantă este prevenirea apariției lor. Iar când este vorba despre migrene cronice, acest lucru poate fi realizat cu ajutorul tratamentelor medicamentoase, în baza unui consult de specialitate și a eliberării unei prescripții medicale. Din fericire există mai multe clase de medicamente care pot preveni migrenele, fiecare având propriul mod de a acționa.
Astfel, una dintre aceste clase este reprezentată de anticonvulsivante, care pe de o parte previn durerile de cap, iar pe de altă parte previn sau reduc convulsiile, simptom care poate însoți migrenele în unele cazuri. O altă clasă de medicamente sunt betablocantele, mai frecvent prescrise în controlul tensiunii arteriale. Acestea relaxează vasele de sânge și încetinesc ritmul cardiac, dar fac parte și din tratamentul migrenei.
Blocantele canalelor de calciu, antidepresivele și inhibitorii de CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei), fac și ele parte din arsenalul medicamentelor care previn apariția migrenelor. Și, nu în ultimul rând, antiinflamatoarele nesteroidiene și anumiți triptani.
Singurul aspect neplăcut este acela că toate clasele de medicamente menționate au și reacții adverse. Deși sunt disponibile medicamente care să prevină apariția migrenelor, există și situații în care anumite condiții de sănătate le contraindică și prin urmare nu se poate apela la ele. Este vorba despre afecțiuni precum astmul, diabetul, pancreatita sau unele probleme hepatice ori de urmarea unui tratament care interacționează cu cel contra migrenei.
