Banca Naţională a României aduce în atenţia Uniunii Europene chestiunea tezaurului în aur al României ajuns la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin expoziţia ”Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat – o datorie mai veche de un secol”, inaugurată la sediul Parlamentului European, potrivit Agerpres.
Obiectivul expoziţiei, organizată cu sprijinul eurodeputatului român Eugen Tomac (PPE), este de a aduce în atenţie unele din documentele, arhivele şi imaginile existente ce descriu privarea ilicită a României de tezaurul său naţional, depus în custodie la Moscova în timpul Primului Război Mondial.
Sunt expuse 28 de planşe ce combină imagini integrate cu informaţii scrise şi capturi foto care sunt importante pentru tema expoziţiei. Imaginile au fost selectate în colaborare cu Banca Naţională a României.
”Îi mulţumesc Băncii Naţionale a României pentru că a acceptat propunerea de a organiza această expoziţie aici, în incinta Parlamentului European. A sosit momentul să spunem răspicat şi clar că România îşi doreşte tezaurul acasă. Rusia trebuie să înţeleagă că putem trăi în pace şi în siguranţă doar într-o lume guvernată de reguli, iar Rusia are obligaţia de a-şi respecta angajamentele asumate, chiar dacă ele s-au întâmplat acum un secol. Vă mulţumesc tuturor că sunteţi prezenţi astăzi aici. De asemenea, le sunt recunoscător tuturor colegilor din toate grupurile politice pentru că sunt prezenţi astăzi aici, pentru că este o acţiune în interesul României”, a declarat preşedintele PMP, Eugen Tomac, în intervenţia sa.
Prezent la eveniment, Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, a prezentat pe scurt demersurile făcute de România pentru recuperarea tezaurului Băncii Naţionale ajuns la Moscova.
”Partea rusă a încurajat tot timpul trecerea tezaurului român, chiar şi a guvernului, pe teritoriul rus, cărora le promitea protecţie. Ce s-a întâmplat cu tezaurul Băncii Naţionale, cu peste 90 de tone de aur, dar şi cu cea mai mare parte a tezaurului artistic documentar, istoric şi numismatic al României? Ele au luat drumul Moscovei, la sosire transporturile au fost reinventariate, au fost semnate documente de predare-primire din partea României, a Băncii Naţionale, şi din partea Băncii de Stat a Imperiului Rus, care se obliga să restituie la momentul potrivit această rezervă. Nu s-a întâmplat acest lucru şi în curând în acei ani s-a dezlănţuit revoluţia bolşevică, condusă de Lenin, care a confiscat întregul tezaur românesc. Lenin a spus că acest tezaur va fi restituit primului guvern democratic din istoria României. Au trecut perioade lungi, România a reluat relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică. În 1934 şi 1935 a avut loc prima restituire a unei părţi a tezaurului naţional al României. Menţionez aici, mai cunoscute, documente de arhivă şi rămăşiţele pământeşti ale marelui domnitor Dimitrie Cantemir”, a menţionat reprezentantul BNR.
În 2003, România şi Federaţia Rusă au semnat un tratat prin care se constituia o comisie ce tratează problemele comune ale istoriei celor două ţări. ”Au fost mai multe întâlniri ale acestei comisii, dar rezultatele negocierilor, care au fost importante şi dificile, sunt puţin cunoscute de publicul românesc. Pot să spun şi subliniez cu mândrie că am reuşit la aceste negocieri, într-un document adoptat de ambele părţi, să se menţioneze citez ‘Partea rusă nu pune în discuţie veridicitatea documentelor prezentate de Banca Naţională’, respectiv documentele prin care se atestă că au primit tezaurul, ce cantitate şi faptul că îl vor returna României”, a afirmat Păunescu.
