Florin Tănăsescu
Adânciţi în studiul „Cum o mai duc românii la graniţa dintre iarnă şi primăvară”, două grupări – una guvernamentală, ailaltă-mpotrivă – au fost pălite de-o informaţie de ultimă oră: „În afară de voi, a doua urgie pune stăpânire pe România: iarna, care se va-ntinde până spre iunie!”.
De grija naţiei, ambele structuri au căzut la pace şi-au lansat, pentru încălzirea votanţilor, Programul „Vreascul pentru toţi”.
În ce constă şi cum se desfăşoară:
Fiecare casă din mediul rural va fi dotată cu un godin sau sobă cu plită. Apoi va beneficia, o dată pe săptămână, de-o rămurea. Transportul acestuia se face cu cârca, că vorba aia, nu-i da românului cât poate duce!
Totuşi, pentru că mai mult de jumătate din naţie este îmbătrânită – asta fiindcă golanii tineri au plecat după păsările călătoare în ţările calde – , acolo unde-i cazul, se va asigura şi transportul.
Cum? Cu o gloabă, care va trage vreascul târăş.
Nu beneficiază de livrare moca locuitorii care mai au trei vreascuri într-un gard, iar flacăra lor geme. Sau poporul, dar ce contează?
Specia din care se va asigura combustibilul pentru încălzire va fi lemnul câinesc.
De ce? Pentru că odată pus în sobă, în afara faptului că ridică temperatura mediului ambiental cu o juma’ de grad Celsius, mai şi latră.
Deci, ţăranul român nu va mai avea nevoie de câine să-l păzească. Aşa că face economie şi la pâine. Sau mămăligă!
Evident, trebuie văzută şi partea idilică a Programului „Un vreasc pentru fiecare”. Care e asta?
Păi, dronele care survolează mediul rural vor surprinde imagini cu fuioare de fum ieşind din hornuri. După aia,
vor fi postate pe reţele de socializare – asta e tot treaba ălor aflaţi sau care vor urma la guvernare – sub titlul „România pitorească”.
Dacă ţăranul nu-i acasă – se poate întâmpla să fie plecat la biserică, de exemplu – mascaţii vor sparge uşa şi vor introduce lemnul.
În felul ăsta, sătenii îşi vor da seama că lozinca „Administraţie pentru toţi, siguranţă pentru fiecare” nu-i de
flori de cuc, aşa. Are acoperire în
intrarea prin efracţie de care aminteam adineauri.
Amendament: Dacă vremea se suceşte, iar temperatura creşte, beneficiarul vreascului va fi obligat prin lege să-l înapoieze.
Iar în condiţiile în care nu se admit tăciuni sau cenuşă, ci doar lemnul fix cum a fost adus el la buza godinului sau a sobei cu plită, megieşului i se va pune poprire pe salariu, dacă primeşte bani cash. Sau îi vor fi blocate conturile.
Mai apoi, îşi intră în mână ANAF-ul. Ăsta are deviza „Nimic nu se pierde, totul se recuperează”.
Aţi înţeles, aşadar, cam care-i mersul prin ţara asta.
A, şi-ncă ceva: Ţăranul nu mai trebuie să umble creanga pe uliţele satului.
Că îl mai confundă băieţii veseli cu vreun vreasc, îl perpelesc, îl…
Da’ ce nu i-au făcut, da’ ce nu-i fac?
