Onisim a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului. În tinerețe a fost rob al lui Filimon, un creștin din orașul Colose. Onisim, greșindu-i acestuia, a fugit la Roma, unde va fi întemnițat alături de Sfântul Apostol Pavel. De la «Apostolul neamurilor» a auzit Onisim Evanghelia mântuirii și tot de la el a primit Sfântul Botez. Deoarece Sfântul Apostol Pavel a fost cel care îl adusese mai înainte pe Filimon la dreapta credință, a mijlocit împăcarea între acesta și Onisim. În acest sens stă mărturie epistola sa către Filimon, care constituie cea mai scurtă carte cuprinsă în Sfânta Scriptură. În urma acelei epistole, Filimon l-a primit pe Onisim ca pe un frate, eliberându-l de robie.
Mai târziu, Onisim a fost numit episcop de Apostolii înșiși, primind scaunul episcopal al Efesului. În urma persecuțiilor din timpul domniei împăratului Traian, Onisim a fost arestat și dus la Roma. Aici a fost întemnișat și, într-un sfârșit, ucis prin decapitare. Tradiția a consemnat faptul că o femeie bogată i-a luat trupul și l-a așezat într-o raclă de argint, înmormântându-l cu cinste la anul 90.