Florin Tănăsescu
Legenda spune, iar realitatea o confirmă, că prin țara asta bântuie ceva. Cum nici vrăjitorii cei mai versați, nici cititorii în stele cei mai doxați și nici poliția n-au putut-o localiza și identifica, i s-a dat un nume – Piazarea.
Nu două, Piaza și Rea, că asta ar însema două blesteme pe neamul ăsta…
Cei care au studiat misterele mai mult sau mai puțin elucidate de prin alte zone ale planetei au ajuns la concluzia că-i „făr’ de-asemănare” ce se întâmplă în țara asta.
Mai aproape de adevăr sunt specialiștii care o compară pe Piazarea cu „Ciuma lui Caragea”.
Asemănări: la vremea aia – a pestei umane, adică – , orășenii se răspândeau prin sate, iar sătenii prin pustii.
La vremea noastră, prin sate latră câinii, iar prin orașe, unii dintre primari parcă-s dilii.
În timpul ăla – deci când era domnitor numitul Caragea -, se chinuiau sfetnicii lui „să-i vină de hac” bolii.
În zilele noastre – când încă e președinte știm noi cine – consilierii lui dezleagă integrame sau călătoresc și ei pe unde îl poartă avionul.
Atunci, în mileniul trecut, se mai găseau eroi – voluntari care-i tratau cum știau, cum puteau, pe ciumați. Unii, chiar mureau la datorie.
Azi, măturatul unei străzi sau curățatul unui șanț se face doar dacă primaru-i amenință pe asistații social că le taie ajutorul. Iar când văd mătura sau lopata, mai să leșine, nu alta!
În ceea ce privește asemănările, spicuim:
Atunci, mai apărea câte-un călăreț care aducea câte-o veste bună. Ceva de genul că, mai pe la sud de Dunăre, ciuma bate în retragere.
Azi, și la noi apar astfel de ființe cocoțate la câte-o tribună, dar fără cap! Unii spun că-i semn bun. Alții, că Piazarea a luat forma altora care vor puterea.
La vremea aia, pe cer mai apărea câte-un porumbel, mai apărea soarele.
În zilele noastre, cronicarii scriu cărți cărora e suficient să le citești doar titlul – „O mână de corbi, o țară de orbi” – și te-ai prins care-i mersul prin zonă.
Combaterea Piazeirele a fost încercată prin diferite medode. Cea mai la îndemână s-a crezut că-i chestia aia, numită vot.
N-a ținut. Ba, dimpotrivă! Piazarea a făcut și pui.
Evident, cercetătorii stau zi și noapte în căutarea unei soluții.
Pân’ atunci, ei au propus ca efectele ei pot fi atenuate prin metoda „Holda și Omenia”.
Adică, să cânte nația, într-o horă, ceva de genul
„Piaza rea din holde piară/Piară dușmănia-n țară/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie”.
Da’ nu prea mai sunt holde, da’ nu prea mai e omenie…
Iar Piazarea umblă lelea. Pe unde vrea ea!
