Un studiu recent al cercetătorilor din Finlanda, publicat în revista Population Studies, arată că prezenta bunicilor poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a mamelor, potrivit Hotnews.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki și citat de New York Post. Potrivit acestuia, sprijinul bunicilor ar putea proteja mamele de depresie – în special pe cele care s-au despărțit de partenerii lor și au devenit părinți singuri. Cercetarea a analizat bazele de date medicale finlandeze privind 116.917 mame despărțite de tatăl copilului și 371.703 mame care nu s-au separat și care aveau copii cu vârsta sub 12 ani. Femeile au fost evaluate și examinate cel puțin trei ani.
Unul dintre parametrii studiați de cercetători a fost compararea prevalenței medicamentelor antidepresive luate de mame cu disponibilitatea bunicilor de a le oferi sprijin.
S-a înregistrat o probabilitate mai mică de depresie maternă în cazul prezenței bunicilor sub 70 de ani, angajați și fără probleme grave de sănătate. De asemenea, conform studiului realizat de Universitatea din Helsinki, depresia era mai puțin frecventă dacă bunicii trăiau împreună și locuiau în apropierea fiicei lor.
Prin urmare, este important ca bunicii să nu aibă ei înșiși probleme care necesită grija și suportul mamei. Sănătatea, mobilitatea și implicarea bunicilor sunt un indicator al unei mai mici probabilități de depresie maternă, în special în rândul mamelor care se separă.
Psihoterapeuții spun că forma de intervenție cea mai utilă în domeniul sănătății mintale este sentimentul de comunitate și sprijinul din partea celor dragi și, chiar dacă pot apărea probleme psihiatrice postpartum, adesea sprijinul comunității, al familiei, atenția și îngrijirea pe care le primesc după naștere mamele sunt extrem de importante.
Maternitatea, mai ales în cazul primului născut, reprezintă pentru mame un moment de schimbare a identității. A fi mamă, mai ales pentru prima dată, reprezintă un important trigger emoțional subevaluat în cazul declanșării depresiei postpartum, sunt de părere psihoteraeuții.
Conform studiilor, una din zece mame suferă de depresie postpartum iar aproximativ una din o mie de femei poate ajunge la o afecțiune mai gravă, numită psihoză postpartum. Depresia postnatalăeste o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale de care suferă unele mame imediat după naștere sau, în cazuri rare, cu debut întârziat, într-o perioadă care se întinde pe 18 luni sau chiar mai mult după naștere.
Specialiștii spun că este o tulburare a sănătății mintală, cu debutul în primele patru săptămâni de la naștere, fiind provocată de schimbările chimice, sociale și psihologice care au loc odată cu venirea pe lume a unui copil.
Părinții mamei, mai ales mama acesteia, pot fi călăuze importante prin acest labirint psihologic reprezentat de schimbarea de statut și identitate. Episoadele psihozei postpartum pot ține și 12 săptămâni. Experții spun singură medicația nu aduce o recuperare completă, fiind necesară psihoterapia mamei și asigurarea unui mediu familial confortabil, protector.
