Alimentele fermentate au fost asociate cu numeroase beneficii pentru sănătatea mintală, având un impact pozitiv asupra echilibrului microbiomului intestinal și, implicit, asupra funcționării creierului (axa intestin-creier). Prin procesul de fermentație, aceste alimente devin surse bogate de probiotice și metaboliti benefici, cunoscuți pentru capacitatea lor de a influența neurotransmițătorii, inflamația și stresul oxidativ – toți factori critici pentru sănătatea creierului. Un nou studiu reconfirmă beneficiile acestor alimente.
Axa intestin – creier este asociată cu o varietate de funcții cognitive și emoționale, inclusiv memorie, gândire, anxietate, depresie și starea generală de sănătate. Un nou studiu publicat în revista Neuroscience & Behavioral Reviews – citată de Hotnews-a examinat diferitele tipuri de alimente fermentate, procedeele de fermentație asociate și modul în care acestea pot influența interacțiunea microbiomului intestinal cu creierul (axa intestin-creier).
În România, două alimente fermentate locale deosebit de populare sunt borșul și varza murată. Iată o enumerare a altor alimente și băuturi de acest fel:
• Iaurt/kefir – produs lactat fermentat, obținut prin fermentarea laptelui cu bacterii probiotice;
• Kimchi – un aliment coreean tradițional, de obicei, preparat din varză fermentată și alte legume;
• Kombucha – o băutură fermentată din ceai dulce, îmbogățită cu bacterii și drojdii;
• Misou – o pastă fermentată din soia și/sau orz, folosită în bucătăria japoneză;
• Tempeh – un aliment indonezian din soia fermentată, utilizat ca înlocuitor al cărnii în multe rețete vegetariene.
Potrivit studiului, s-a observat că alimentele fermentate au un impact direct asupra sistemului endocrin, care reglează hormonii responsabili cu apetitul și digestia, cum ar fi grelina, neuropeptida-Y, GLP-1 (Glucagon-like peptide-1) și serotonina. Aceste alimente fermentate sunt bogate în prebiotice și probiotice, recunoscute pentru capacitatea lor de a influența sănătatea intestinală. Un rezultat specific al fermentației este creșterea producției de GLP-1, un hormon care joacă un rol important în reglarea senzației de sațietate și în controlul nivelului glicemiei.
Cu toate acestea, există încă aspecte ale modului în care alimentele fermentate afectează apetitul și senzația de foame care necesită cercetări suplimentare pentru a fi înțelese în profunzime. Studiile umane privind lactatele fermentate au rezultate mixte în ceea ce privește sănătatea cognitivă, în timp ce studiile observaționale asociază consumul de alimente fermentate cu modificări ale sănătății intestinale și reducerea anxietății.
„Din cercetările anterioare, știm că există o conexiune bine stabilită între intestin și creier (axa intestin-creier), iar acest lucru leagă direct dieta de funcționarea creierului și de comportamentul acestuia, în funcție de sănătatea microbiotei (comunitatea de bacterii din intestin),” a precizat dr. Nicole Avena, expert în nutriție și neuroștiințe, subliniind că această recenzie aduce în prim-plan istoria alimentelor fermentate și fiziologia din spatele recunoașterii acestora ca superalimente benefice pentru sănătatea atât a intestinului, cât și a creierului. Intestinul uman găzduiește o gamă variată de bacterii, explică Avena.
Ceea ce face ca microbiomul fiecărui individ să fie unic este influența unui amestec divers de factori, de la starea de sănătate a mamei înainte de naștere până la mediul actual în care trăim. Importanța alimentației în menținerea sănătății intestinale este crucială, deoarece reprezintă o modalitate palpabilă de a diversifica și întări flora intestinală. Conexiunea dintre intestin și creier este esențială pentru sănătatea mintală, deoarece se bazează pe sănătatea și diversitatea microbiomului. Cu cât dieta este mai puțin diversificată, cu atât riscul pentru sănătatea mintală și cerebrală este mai mare. Este cunoscut faptul că aceste bacterii sunt esențiale pentru procesele digestive, de absorbție și pentru producția de substanțe nutritive care pot afecta direct starea mintală.
Creierul și intestinul sunt conectate printr-o multitudine de căi implicate în nervi și circulație, a explicat dr. William Li, medic și autor al bestsellerului New York Times „Eat to Beat Your Diet: Burn Fat, Heal Your Metabolism, and Live Longer”.
„Substanțele produse în intestin de către bacterii pot călători sau trimite semnale tuturor nervilor mari, cum ar fi nervul vag, direct la creier – declanșând activități cerebrale diferite care pot altera starea de spirit, comportamentul, memoria și cogniția”, a menționat specialistul. De cealaltă parte, substanțele produse în creier pot călători pe nervii care pornesc din creier și se extind în intestin, asemenea unor fire electrice. Aceste semnale chimice pot influența echilibrul și funcționarea ecosistemului bacterian din intestin.
Din punct de vedere al circulației, microbii din intestin pot secreta substanțe care sunt apoi absorbite în fluxul sanguin și transportate direct către creier. La fel, semnalele chimice generate de celulele creierului pot fi eliberate în sânge și apoi transportate către intestin, având impact asupra microbiomului intestinal. „Există multe corelații convingătoare care arată că disbioza, sau compoziția anormală a microbiomului intestinal, este asociată cu depresia, anxietatea, demența, boala Parkinson și alte tulburări neurodegenerative,” a subliniat dr. William Li.
