Nicoleta Dumitrescu
Aflat în SUA și întâlnindu-se și cu români stabiliți acolo, premierul avea să recunoască, printre altele- după ce a mărturisit că a avut, la rândul său, intenția, în tinerețe, să facă parte din Diaspora, dar nu i-a reușit – cam care sunt principalele motive pentru care, în continuare, destule sunt persoanele care pleacă temporar sau definitiv din țară.
”Românii nu pot fi ținuți în țară decât dezvoltând serviciile publice și infrastructura”, a declarat șeful Guvernului în cadrul recepției la care s-a întâlnit și cu români stabiliți în America. Adevărul este că, dincolo de toate – și sunt multe aspectele negative din țară care-i determină pe români să plece, alegând să se stabilească în străinătate pentru a avea un trai mai bun – serviciile publice și infrastructura rămân, în continuare, marile probleme ale României, încă nerezolvate, numai că, deși această recunoaștere vine chiar și de la conducerea Guvernului, asta nu înseamnă că vina recunoscută este și pe jumătate iertată!
Și nici nu prea ar avea cum să fie trecute cu vederea aceste probleme, în condițiile în care, după cum bine se știe, legătura pe asfalt între marile orașe sau regiuni ale țării este, și în momentul de față, mai mult pe hârtie! De altfel, nu este un secret faptul că România figurează printre țările europene cu cei mai puțini kilometri de autostrăzi și drumuri expres, în ciuda faptului că, în capaniile electorale, o dată la patru ani ani, partidele promit mari realizări în domeniul infrastructurii rutiere. De pildă, în campania electorală din anul 2020, PNL a avut trecut în programul de guvernare, la capitolul infrastructură rutieră, un lung șir de noi legături rutiere, de autostrăzi și drumuri expres, puse cap la cap însumând aproape 1000 de km! Însă, potrivit documentului, multe dintre promisiunile trecute pe hârtie la acest capitol sunt … ”promisiuni reciclate”, de prin alte campanii electorale, dovadă fiind, așa cum este trecut negru pe alb, în acest caz, și ”Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin: finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov, 6,5 miliarde de lei, fără TVA, conform Studiului de fezabilitate din 2010” (!?!).
Pe de altă parte, nu a fost partid important din România care, în campania electorală trecută, ca și în altele, de altfel, să nu includă pe lista de promisiuni și celebrul tronson de autostradă care să facă legătura între Ploiești și Brașov! Iar cum, în momentul de față, această promisiune este rămasă tot pe hârtie, mai mult ca sigur, și în 2024, când este an electoral, mult trâmbițatul tronson va fi trecut din nou pe noua listă de promisiuni, eventual trecut la categoria ”prioritate națională”!
De ce, însă, nu se reușește, de atâția și atâția ani, ca acest celebru tronson – și la fel noii kilometri de autostrăzi și drum expres promiși – să facă pasul de la desen pe hârtie la licitația pentru desemnarea constructorului, amenajarea de șantier și demararea lucrărilor? Din cauza incapacității administrative și pregătirea deficitară a proiectelor, părerea aparținând specialiștilor în domeniu, care au putut să facă diferența asupra modului în care se lucrează în România și în alte state, inclusiv europene, la capitolul infrastructură. Poate și de aceea de infrastructura rutieră și de serviciile publice, în care domină birocrația, continuă să fie legate principalele aspecte negative sesizate de românii care mai vin din când în când în țară, după ce s-au stabilit, de zeci de ani, în străinătate.
