Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, etice şi de responsabilitate, asigurând un nivel ridicat de siguranţă şi calitate a produselor din carne de pui, susţin reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), într-un comunicat remis AGERPRES. Reacţia UCPR vine ca urmare a apariţiei periodice în spaţiul public “a unor afirmaţii false, care se bazează pe informaţii eronate şi imagini preluate din cărţile de anatomie patologică şi care nu au nicio legătură cu situaţia reală din fermele avicole din România”.
Toţi puii de carne din UE şi, implicit, din România, sunt crescuţi la sol, având posibilitatea de a se mişca liber într-un mediu controlat, putând să se hrănească, să bea apă şi să interacţioneze cu ceilalţi pui, atât în sistemul de creştere convenţional, cât şi în cel care utilizează tehnologii alternative.
La nivel european, 90% din totalul consumului de carne de pui provine din păsări crescute în sisteme convenţionale, respectiv în condiţii controlate de microclimat şi furajare, în adăposturi fără acces la aer liber. Doar 10% din carne provine din păsări crescute în tehnologii alternative: tradiţional (în aer liber sau crescute în libertate totală) sau sistem extensiv (pui crescuţi în semilibertate sau în spaţii închise).
UCPR asigură consumatorii că produsele obţinute pe lanţurile de producţie avicolă ale membrilor săi provin de la pui de carne Broiler crescuţi în condiţii de bunăstare, care respectă toate normele naţionale şi de la nivelul Uniunii Europene. Conform sursei citate, vârsta minimă de sacrificare a puilor de carne este de cel puţin 42 de zile, fiind reglementată prin Ordinului MADR nr. 55 din 2023. Totodată, sunt asigurate condiţii de mediu optime, în funcţie de perioada de creştere, prin care se asigură spaţiu suficient pentru a se mişca şi a se comporta în mod natural, precum şi condiţii adecvate de adăpost (temperatură, lumină, aer, umiditate etc.).
De asemenea, se asigură nutriţie corespunzătoare care asigură o dietă echilibrată, bogată în nutrienţi, adaptată etapei de dezvoltare a puilor şi care le asigură o creştere sănătoasă şi un sistem imunitar puternic, acces la apă curată şi proaspătă pentru hidratare adecvată şi controlul medical regulat asigurat de medici veterinari, conform normelor în vigoare. Potrivit sursei citate, antibioticele nu sunt utilizate ca stimulatori de creştere.
“Combatem cu fermitate un alt subiect care manipulează opinia publică generând anxietate şi chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentaţia ce conţine carne de pui, precizând că antibioticele sunt permise în creşterea păsărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea păsărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament. Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri se realizează în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007. Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din fiecare ţară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de ANSVSA, care este auditată anual la capitolul reziduuri”, afirmă producătorii de carne de pui. La nivel mondial, 85% din toată carnea de pasăre destinată consumului uman provine de la pui de găină, 10% de la pui de curcă şi 5% din alte specii de păsări (raţă, gâscă, bibilică, struţi etc).
