N.Dumitrescu
Una dintre stațiunile de interes național prahovene- orașul Slănic- a fost inclusă în platforma BalneoMap, harta digitală interactivă dedicată resurselor balneare din România. Informația a fost făcută publică recent, în cadrul unei conferințe ce a avut loc la București, organizată de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, special pentru prezentarea platformei menționate. Platforma BalneoMap este o hartă digitală interactivă dedicată resurselor balneare, cum ar fi: izvoare de ape minerale, lacuri terapeutice, mofete (n.n. – produs gazos, folosit în terapeutica bolilor pulmonare, reumatice și ale circulației sângelui, conținând în principal dioxid de carbon), surse de nămol, zone cu potențial balnear etc. Așa cum s-a mai precizat, scopul acestei platforme este acela ”de a aduce oamenii mai aproape de aceste leacuri, care servesc la menținerea sănătății în mod natural, în spiritul culturii balneare de odinioară”. Astfel, accesând https://balneomap.ro/ și făcând clic pe numele unei localități- în cazul județului Prahova, pe numele orașului Slănic- apare o fereastră în care sunt descrise resursele naturale cu valoare terapeutică din localitate, enumerându-se și indicațiile terapeutice. Concret, pentru Slănic sunt făcute cunoscute izvoarele cu apă calcică și clorosodică, dar, mai ales, lacurile naturale cloruro-sodice hiperconcentrate – Baia Baciului, Grota Miresei, Lacul Porcilor, Baia Roșie și Baia Verde, inclusiv microclimatul de salină din Mina Unirea. În ceea ce privește afecțiunile care pot fi tratate la Slănic, pe listă sunt trecute următoarele: bolic cronice, aparat respirator și patologie cronică din sfera ORL, boli reumatismale cronice degenerative și inflamatorii, boli neurologice (hemipareze, para și tetrapareze, pareze periferice), boli dermatologice (psoriazis), boli metabolice și de nutriție (gută, obezitate), boli endocrine, depresii, nevroze, anxietate etc.
Așa cum au precizat reprezentanții guvernamentali, inițiativa creării BalneoMap a pornit de la faptul că, potrivit unor estimări, România deține o treime din resursele balneare ale Europei, însă, din păcate, acestea sunt încă insuficient valorificate. Astfel, dorindu-se să se facă o reparație în acest sens, România are acum o hartă digitală a resurselor balneologice naționale , pe care sunt trecute 500 de puncte balneare, cărora le vor urma și altele, unul dintre scopurile creării acesteia fiind atragerea unui număr cât mai mare de turiști, având în vedere că fiecare punct balnear existent pe această platformă digitală este conectat la Google Maps. Reamintim că localitatea Slănic a apărut menționată pentru prima dată în anul 1532, însă a devenit cunoscută datorită zăcământului de sare care se exploatează de peste trei secole. Totodată, așa cum orice persoană poate citi pe indicatorul de la intrarea în oraș, localitatea prahoveană Slănic a primit statutul de stațiune în anul 1886, iar în anul 1892 a fost declarată oraș. Nu în ultimul rând, în mod oficial, alături de Azuga, Bușteni și Sinaia, orașul Slănic deține și titulatura de stațiune de interes național.
