• Marcel Ciolacu: Nu există „nu vreau” sau „nu pot” atunci când vine vorba de pensionari
• Nicolae Ciucă: Este „absolut necesar” ca Guvernul să identifice sursele de finanţare
Guvernul a aprobat, în ultima ședință, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, conform căruia pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari urmează să fie recalculate după noua formulă, potrivit Agerpres. Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului, se arată într-un comunicat al Executivului. De la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă. Potrivit proiectului, dreptul la pensie se obţine după minimum 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani. „Noua lege vine să corecteze inechităţile dintre cei care au muncit la fel dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, dintre bărbaţi şi femei, între cei care încasează indemnizaţia minimă socială”, precizează Guvernul. În cazul femeilor, concediul pentru creşterea copilului este considerat perioadă contributivă, iar vârsta de pensionare se reduce cu 6 luni pentru fiecare copil (până la cel mult 3 ani şi 6 luni). Totodată, se vor acorda puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani după următoarea formulă: +0,5 puncte/an pentru intervalul 26 – 30 de ani; +0,75 puncte/an pentru intervalul 31- 35 de ani; +1 punct/an începând de la 36 de ani. „De asemenea, sporurile nepermanente pentru care s-au plătit contribuţii se iau în calcul la stabilirea pensiei: acord global, al 13-lea salariu, plata cu ora, premii, prime etc. Pensiile se vor majora anual, la 1 ianuarie, cu rata medie a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut. În baza unui contract voluntar de asigurare se pot cumpăra maximum 6 ani de vechime. Potrivit legii, vor exista următoarele tipuri de pensii: pentru limită de vârstă, de invaliditate, anticipată, de urmaş”, precizează Guvernul.
„Legea pensiilor a fost adoptată!Nu există „nu vreau” sau „nu pot” atunci când vine vorba de pensionari. Acest Guvern le va face dreptate!”, a transmis Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. La începutul şedinţei de Guvern, şeful Executivului a anunţat că în noua lege a pensiilor va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB reprezentând cheltuieli cu pensiile. El a subliniat, în debutul reuniunii, că în anul următor nu vor exista măriri de impozite, dar a solicitat şi un plan de măsuri pentru creşterea colectărilor la bugetul de stat.
Pe de altă parte, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Baia Mare, că nu trebuie să se facă un „joc politic” pe o problemă atât de serioasă cum este legea pensiilor, explicând că la nivelul Guvernului trebuie să se identifice sursele de finanţare pentru aplicarea acesteia. „În toată această dezbatere, eu nu cred că trebuie să venim în faţa cetăţenilor şi să facem un joc politic pe o problemă foarte serioasă şi foarte mult aşteptată de români pentru că, în primul rând, este vorba despre responsabilitatea noastră pentru a asigura sustenabilitatea acestei noi legi a pensiilor”, a afirmat Ciucă. Potrivit acestuia, este „absolut necesar” ca la nivelul Guvernului să se identifice sursele de finanţare. „Ca atare, ţinând cont de impact, este absolut necesar ca la nivelul Guvernului să se identifice sursele de finanţare pentru ca, în anul 2024, pentru creşterea cu rata inflaţiei, să asigurăm o anvelopă de aproximativ 15 miliarde de lei, iar de la 1 septembrie, valoarea necesară este de aproximativ 10 miliarde. În total, în anul 2024, avem nevoie de 25 de miliarde, iar pentru anul 2025, din calculele efectuate la Ministerul Muncii, avem nevoie de 33 de miliarde de lei. Toate aceste sume trebuie colectate la buget”, a arătat fostul premier. În context, Nicolae Ciucă a subliniat importanţa măsurilor pentru combaterea evaziunii fiscale.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor la aproximativ 0,5% din PIB în 2024, şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025, potrivit informaţiilor furnizate Agerpres de surse guvernamentale.Sursa citată a mai semnalat că reprezentanţii FMI subliniază că este necesar ca această componentă a legii care implică aceste cheltuieli „să fie reconsiderată, sau implementarea legii în forma propusă să fie reconsiderată”.
