ONU estimează că este încă posibil să se pună capăt epidemiei de SIDA până în 2030, însă doar dacă celor aflaţi în prima linie li se oferă resurse şi recunoaştere, informează AFP, preluată de Agerpres.
Iniţiativele luate de diferitele comunităţi aflate în prima linie în această luptă nu sunt adesea recunoscute, acestea fiind lipsite de resurse şi sunt uneori chiar atacate, deplânge UNAIDS în raportul său anual publicat marţi, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva SIDA, marcată la 1 Decembrie.
„Comunităţile din întreaga lume au arătat că sunt pregătite, dispuse şi capabile să deschidă calea. Cu toate acestea, ele au nevoie să vadă înlăturate obstacolele din calea activităţii lor şi să aibă la dispoziţie resurse adecvate”, a declarat directorul UNAIDS, Winnie Byanyima.
„Prea des, comunităţile sunt tratate de către factorii de decizie drept probleme care trebuie gestionate, în loc să fie recunoscute ca lideri şi sprijinite ca atare”, a insistat Byanyima. „Comunităţile nu sunt un obstacol, ci deschid calea care duce la eliminarea SIDA”, a subliniat ea.
În 2015, ONU şi-a stabilit pentru prima dată obiectivul de a pune capăt ameninţării de sănătate publică reprezentată de SIDA până în 2030.
În lume există 39 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV – virusul care provoacă SIDA. Dintre acestea, 20,8 milioane se află în Africa de Est şi de Sud şi 6,5 milioane în Asia şi Pacific. Din aceste 39 de milioane, 9,2 milioane nu au însă acces la tratamentele vitale, care şi-au dovedit eficacitatea.
„Legile şi politicile nefaste faţă de persoanele expuse riscului de infectare cu HIV – în special lucrătorii sexuali, bărbaţii care au raporturi sexuale cu bărbaţi, persoanele transgen şi persoanele care consumă droguri – pun în pericol comunităţile” care doresc să ajute pacienţii sau să prevină infectarea, subliniază documentul.
Potrivit agenţiei ONU, lupta împotriva pandemiei poate fi câştigată doar prin sprijinirea acestor comunităţi aflate în prima linie.
O sumă de circa 20,8 miliarde de dolari era disponibilă în 2022 pentru programele de combatere a HIV în ţările cu venituri mici şi medii, cu mult mai puţin decât cele 29,3 miliarde de dolari necesare până în 2025.
Costul anual al tratamentului a scăzut de la 25.000 de dolari de persoană în 1995 la mai puţin de 70 de dolari în multe dintre ţările cele mai afectate azi de HIV. Raportul arată că fondurile canalizate prin aceste comunităţi au scăzut de la 31% în 2012 la 20% în 2021.
Represiunea împotriva grupurilor marginalizate împiedică furnizarea de servicii de prevenire şi de tratament a HIV, în timp ce subfinanţarea de care suferă aceste comunităţi face ca funcţionarea lor să fie mai nesigură şi împiedică extinderea lor.
Anul trecut s-au înregistrat 1,3 milioane de noi infectări cu HIV la nivel mondial, în scădere faţă de vârful de 3,2 milioane înregistrat în 1995.
În 2022, 86% dintre persoanele care trăiau cu HIV îşi cunoşteau statutul serologic, ceea ce este esenţial pentru a contribui la stoparea transmiterii, 76% aveau acces la tratament şi 71% o încărcătură virală suficient de scăzută pentru a corespunde definiţiei supresiei virale.
Potrivit UNAIDS, 53% din totalul persoanelor seropozitive erau femei şi fete.
Chiar dacă boala face mai puţine ravagii în prezent, 630.000 de persoane au murit din cauza unor boli asociate SIDA în 2022.
De la începutul pandemiei la sfârşitul anilor 1970, 85,6 milioane de persoane au fost infectate cu HIV şi 40,4 milioane au murit.
