Inflamația este un proces natural al organismului care apare în cazul diverselor tipuri de agresiuni, cum ar fi infecțiile sau leziunile tisulare. Rolul principal al inflamației este de a proteja organismul și de a iniția procesul de vindecare. Totuși, în unele cazuri, inflamația poate deveni excesivă sau poate persista pe termen lung, devenind astfel dăunătoare. Inflamația cronică poate contribui la apariția și progresia unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, artrita, diabetul sau chiar anumite tipuri de cancer, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
Atunci când organismul este expus la agenți agresori, precum virusuri, bacterii sau substanțe chimice toxice sau suferă o leziune, declanșează un proces complex și coordonat. Sistemul imunitar reacționează trimițând celule inflamatorii și substanțe biochimice numite citokine, acestea din urmă având rolul de a stimula activitatea mai multor celule inflamatorii.
Aceste celule inflamatorii inițiază o reacție biologică numită inflamație. Scopul acestei reacții este de a neutraliza și de a elimina agenții patogeni invadatori sau de a începe procesul de vindecare al țesuturilor lezate. Rezultatul vizibil al acestui proces poate fi manifestat prin senzații precum durerea, inflamația, vânătăile sau roșeața la nivelul zonei afectate.
Totuși, inflamația poate influența și organele interne contribuind la apariția sau progresia unor afecțiuni medicale mai complexe. Astfel, inflamația, în ciuda manifestărilor sale externe evidente, poate avea efecte profunde și pe termen lung asupra sănătății generale a organismului.
Există două forme principale de inflamație:
*Inflamația acută: acest tip de inflamație este un răspuns rapid al organismului la leziuni. Sistemul imunitar reacționează prompt, trimițând celule inflamatorii către zona afectată pentru a începe procesul de vindecare. Aceste celule inflamatorii sunt mobilizate pentru a curăța zona și a începe procesul de reparare a țesutului afectat. De exemplu, când te tai la deget, corpul declanșează o reacție inflamatorie pentru a opri sângerarea și a începe procesul de vindecare al tăieturii.
*Inflamația cronică: în contrast, inflamația cronică persistă pe termen lung și continuă chiar și atunci când nu există o amenințare exterioară evidentă. Acest tip de inflamație poate fi prezent în afecțiuni cum ar fi artrita reumatoidă, unde sistemul imunitar este hiperactiv și atacă țesuturile sănătoase, în special articulațiile. Acest atac continuu duce la inflamație care apare și dispare în mod recurent, determinând deteriorarea progresivă a articulațiilor, dureri persistente și deformări articulare.
Inflamația acută poate cauza: înroșirea pielii la locul leziunii; durere sau sensibilitate, inflamație; căldură.
Simptomele inflamației cronice pot fi mai greu de observat decât simptomele inflamației acute și pot include:dureri abdominale; dureri în piept; oboseală; febră; dureri sau rigiditate articulară; ulcerații în cavitatea bucală; erupții cutanate.
Având în vedere că simptomele inflamației cronice sunt nespecifice, există anumite investigații recomandate în cazul în care medicul suspectează o astfel de problemă:
* Hemoleucograma completă: această analiză vizează modificările la nivelul diferitelor tipuri de celule sanguine, inclusiv eritrocitele (globule roșii), leucocitele (globule albe), hemoglobina și trombocitele, oferind indicii despre funcționarea sistemului imunitar, coagularea sângelui și transportul oxigenului;
* Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): este un test nespecific care indică prezența unui proces inflamator, fiind crescut în diverse afecțiuni cronice sau acute, inclusiv bolile autoimune;
* Fibrinogenul: acesta este un marker al fazei acute a inflamației și este esențial în procesul de coagulare a sângelui. Creșterea nivelului de fibrinogen poate indica un răspuns inflamator și poate fi legat de riscul de boli cardiovasculare;
* Proteina C reactivă (PCR): nivelurile acesteia cresc rapid la debutul unui proces inflamator și scad la fel de rapid. Este utilizată pentru monitorizarea răspunsului la tratament și poate fi considerată și un marker tumoral, însă poate avea valori crescute și în alte situații precum sarcina, obezitatea sau utilizarea de contraceptive orale;
* Feritina serică: această proteină stochează fierul în organism și nivelurile sale sunt influențate de procesul inflamator. Este utilă în identificarea inflamației cronice.
Aceste teste oferă informații cruciale referitoare la prezența și intensitatea inflamației, însă nu identifică și cauza acesteia. Ele sunt utilizate pentru a evalua activitatea inflamatorie, pentru monitorizarea tratamentului și pentru a ajuta la diagnosticarea și gestionarea diferitelor afecțiuni asociate inflamației cronice sau acute.
Inflamația cronică poate fi generată de mai multe cauze, incluzând o varietate de factori, de la afecțiuni până la stilul de viață și mediul înconjurător. Unele dintre principalele cauze ale inflamației cronice includ:
* Bolile autoimune: afecțiunile precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic sau boala Crohn sunt exemple de boli autoimune în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi ale corpului, declanșând inflamație cronică;
* Infecțiile persistente: unele infecții, cum ar fi hepatita cronică, tuberculoza sau infecțiile virale precum HIV/SIDA, pot declanșa inflamație cronică din cauza prezenței continue a agenților patogeni în organism;
* Stresul cronic: stresul persistent poate declanșa eliberarea de substanțe chimice în organism, care pot contribui la inflamație cronică și pot afecta sistemul imunitar și răspunsul inflamator;
* Expunerea la toxine și poluare: contactul frecvent cu substanțe chimice toxice din mediu, poluare atmosferică sau expunerea la substanțe toxice la locul de muncă poate provoca inflamație cronică;
* Predispoziție genetică: Unele persoane pot avea o predispoziție genetică spre anumite boli sau afecțiuni care pot declanșa inflamație cronică în organism.
Pe lângă toate acestea, există un risc crescut să se confrunte cu inflamație cronică persoanele care:
* Consumă excesiv alcool: aportul exagerat de alcool poate declanșa un răspuns inflamator în corp. Consumul regulat și în cantități mari poate contribui la inflamația cronică și poate afecta sănătatea generală a organismului;
* Este sedentară sau se suprasolicită: lipsa exercițiilor fizice regulate poate contribui la inflamația cronică, însă și efortul fizic excesiv poate avea același efect;
* Fumează: fumatul este un factor major care poate declanșa și menține inflamația;
* Consumă excesiv alimente procesate, bogate în grăsimi trans și zaharuri adăugate;
* Are un indice de masă corporală crescut: celulele grase eliberează substanțe chimice pro-inflamatorii. Cu cât există mai mult țesut adipos, cu atât este produsă o cantitate mai mare din aceste substanțe, declanșând și întreținând un mediu inflamator în organism.
