George Marin
Singurul ploieștean din lotul pregătit de antrenorul Vasile Boca pentru trofeul „Carpați” a fost Denis Ștefan (CSM Ploiești), care, alături de Răzvan Rîpă (CSM Suceava) și Cătălin Haidu (Flensburg) a împlinit trio-ul de trei portari convocați pentru această acțiune.
Antrenorul responsabil al sectorului, Rudi Stănescu, un as în materie la vremea când era sportiv, a distribuit titularizarea – ca să folosim un termen din fotbal – pe principiul „omul și meciul”. Dar nimeni nu a stat în poartă toate cele 60 de minute legate. Schimbări au fost făcute în timpul jocului. Lucruri firești, care țin de strategia fiecărei echipe și pe care nu le pătrundem în detaliu pentru că nu fac obiectul materialului de față. Dorim doar să reflectăm evoluția lui Denis Ștefan.
În primul meci disputat de echipa României, după ce Haidu a fost primul portar trimis pe teren, Denis a intrat în poartă în minutul 40 și nu a părăsit-o decât la executarea unei aruncări de la 7 metri pentru muntenegreni, când Rîpă a fost trimis în încercarea de a apăra. Denis a petrecut pe teren aproape 13 minute, după care Rîpă a fost retrimis în poarta echipei noastre. În cele 13 minute, Denis a reușit să pareze o singură aruncare (min. 40), la chiar prima acțiune adversă cu care s-a confruntat, o situație unu-la-unu în care a reușit să deturneze lobul trimis de Bozović. Din păcate, la celelalte aruncări care i s-au trimis spre poartă, Denis nu a putut face mai multe pentru că, în alte cinci situații, la care se adaugă o penalitate de la 7 metri, el s-a aflat față în față cu adversarul. Reflexele sale intuitive, de fiecare dată urmărind traiectoria balonului, nu au fost suficiente pentru a stopa aruncările din apropiere, chiar dacă a fost mereu aproape de a salva poarta. El a prins o perioadă de joc nefericită pentru echipa României, perioadă în care ratările noastre s-au împletit cu spațiile largi lăsate în defensivă, favorizând pătrunderile adverse la semicerc.
Lucrurile nu au stat mai bine pentru defensiva echipei noastre nici în finala competiției, partidă pe care Denis a început-o ca titular. Cu un total de 30 de minute petrecut pe teren, Denis a reușit să salveze trei aruncări din cele 17 trimise spre poarta pe care a apărat-o (17 %, față de 11 % în primul meci; nu a intrat deloc în meciul contra Macedoniei de Nord). Din păcate, la fel ca și în primul meci, Denis s-a confruntat cu situații de același gen în defensiva română, aproape neexistând baraj către poartă în cea mai mare parte a meciului. Revirimentul echipei spre finalul primului mitan s-a datorat și celor trei mingi salvate de Denis (min. 19:14; 22:50, 23:55), handicapul echipei României reducându-se la doar două goluri după ce Egiptul ajunsese la șase goluri avans. Dintre aruncările parate, două au fost de la linia de 9 metri, iar cealaltă de la semicercul de 6 metri. Denis a mai avut două aruncări stopate, dar neconsemnate în statistica oficială deoarece atacantul fusese faultat și mingea a revenit adversarilor. De remarcat și mingea trimisă pentru contraatac (unul concretizat în gol) după prima aruncare salvată.
La finalul competiției, Rudi Stănescu a apreciat global evoluția celor trei portari drept bună, fără a face diferențieri. Părerea coincide cu a celor care au urmărit turneul, fiind extrem de greu pentru orice portar să salveze ceva dacă nu există colaborare cu linia de apărare, lăsat astfel fără protecție. În această linie se înscrie evoluția lui Denis Ștefan, un portar a cărui creștere în valoare este evidentă și care, cu siguranță, nu se va opri la stadiul actual.
Foto: Costin Alexandrescu
