George Marin

Oscilând între revenirea lui Țicu și inedita prezență a lui Seto în poziția de apărător central într-o linie de cinci, aparatul cu Raze Pix l-a preferat pe Takayuki pentru obișnuita radiografie.
Decizia luată de antrenorul petrolist Florin Pîrvu a stârnit oarecare semne de întrebare în tribună, printre suporteri, dar s-a dovedit viabilă pentru acest meci. La o primă privire, totul a părut foarte simplu pentru „Taka”, care ne-a făcut în câteva rânduri să ne aducem aminte de rolul pe care cu calm îl îndeplinea odinioară pe teren Beckenbauer și de vetusta denumire a apărătorului liber, aceea de „măturător”. Cu doar două excepții, Seto a măturat tot ceea ce era de măturat. Însă această partidă devenită ușoară pentru „Taka” nu ar fi putut să fie așa fără colaborarea excelentă pe care a avut-o cu apărătorii aflați la marcajul adversarilor, Papp în dreapta și Huja în stânga sa. Cu asemenea cerberi alături, japonezului care a trăit în România aproape tot atât ca și acasă la el nu i-a mai rămas decât să își pună în valoare știința poziționării, una aflată la cote înalte după atâta amar de experiență acumulată în lunga-i carieră.
Ce argumente a prins placa fotografică? Destule, chiar dacă Seto nu a făcut fapte de vitejie pe teren preferând siguranța. Când a avut de respins, a respins către un coechipier, a preferat permanent pasa sigură, chiar dacă a ales să trimită mingea către propriul portar de la mare distanță (cele două pase lungi trimise înapoi, marcate în tabel). Totodată, el a știut să își găsească poziție liberă pentru a putea oferi coechipierului o posibilitate de pasă. Toate acestea țin de experiență.
În zona lui Seto au acționat alternativ NʼGoma și David. Împotriva acestuia din urmă, „Taka” a câștigat un duel care, inițial, părea pierdut, japonezul nostru părând a fi pe jumătate driblat (min. 16). Aproape la fel s-au petrecut lucrurile într-un alt duel, cu NʼGoma de această dată, Seto câștigând mingea în ultimă instanță (min. 42). Tot congolezul cu pașaport francez i-a creat lui Takayuki cele doar două situații pe care petrolistul nu le-a putut rezolva direct. În prima din ele, NʼGoma l-a depășit în viteză pe Seto, născându-se o centrare periculoasă, fază la care jucătorul nostru în zadar a cerut fault (min. 25), iar la a doua NʼGoma s-a desprins spre dreapta, în viteză, de lângă Takayuki, faza fiind rezolvată de Zima (min. 48). Au mai fost alte situații când botoșănenii scăpați de barajul mijlocașilor petroliști, prin intrări din linia a doua, au încercat să îl disloce pe Seto din dispozitiv, dar fie „Taka” a rezolvat singur (cu David și Țigănașu, min. 21), fie a fost suplinit de un coechipier (atras de Iličić, suplinit de Huja, min. 25), fie oaspeții nu au speculat (atras spre stânga de David, dar Benzar a șutat aiurea, min. 36).
La reluare, după ce Petrolul a dobândit rapid un avantaj de două goluri, meciul a devenit mult mai ușor pentru Seto, contribuind și el la liniștea echipei prin blocarea lui Florescu (min. 69) și printr-o deposedare „la moment” (min. 78). Nu poate fi trecută cu vederea faza în care Seto l-a suplinit pe Papp, prins între doi adversari, într-un moment în care echipa moldoveană încerca egalarea (min. 84). Ar mai fi de semnalat marcajul făcut de Seto în propriul careu, la fazele fixe adverse. În general, el a reușit să îi anihileze adversarului posibilitățile de a juca mingea, cu o singură excepție, agilul Mouaddib, înlocuitorul lui NʼGoma, desprinzându-se lejer de japonez (min. 88). Dar, mingea a avut o cu totul altă direcție.
După schimbările din finalul meciului, Seto și-a reluat poziția lui obișnuită, de mijlocaș la închidere (min. 85). Poate părea curios faptul că Takayuki nu a jucat mingea în aceste ultime minute, dar asta nu înseamnă că nu a închis culoarele de pasă sau de pătrundere, un lucru pe care el știe să îl facă de minune.
O singură vorbă despre cifrele din tabel ar fi de spus: pasele au fost jucate majoritar cu colegii din linia de apărare, în afara celei de-a treia pase lungi care s-a dorit a fi de lungime medie, către Jefferson, dar pe care brazilianul a lăsat-o să treacă mai departe, la Musi (min. 77). Toate acestea duc la concluzia că apariția lui Seto în poziția în care l-am putut vedea vineri în premieră a fost cât se poate de potrivită într-un meci contra Botoșaniului, dar nu știm cât de potrivită ar fi reeditarea într-o partidă împotriva unei echipe cu mai mare viteză în atac și cu o mai mare apetență pentru jocul combinativ. Este de gândit, de analizat.