N.D.
Printre instituțiile de cultură prahovene care au sărbătorit, joi, Ziua Limbii Române, s-a regăsit și cea mai mare și cea mai importantă bibliotecă din județ – Biblioteca Județeană ”Nicolae Iorga” Ploiești. Astfel, în ultima zi a lunii august, când la nivel național este celebrată Ziua Națională a Limbii Române, în rotonda instituției de cultură menționate a fost amenajată o expoziție de carte cu titlul ”Scriitori români din fondul de patrimoniu al bibliotecii”, atât pe site-ul instituiției, cât și pe pagina oficială de facebook a acesteia derulându-se filmul ”Odă limbii române” și materialul documentar ”Semnificația zilei limbii române”. În acest context, reprezentanții blibliotecii au ținut să facă publice și o serie de informații referitoare la importanța semnificației zilei de 31 august pentru români. ”Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la data de 31 august. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 53/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de acestea. Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, conform lui Herodot și celorlalţi autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea fiind aproape identice, existând și relativ puține regionalisme. Numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul al XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești. Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. (…)Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină. Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limba maternă. Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. De la 1 ianuarie 2007, una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene este și limba română, la acest moment fiind 24 de limbi oficiale la nivel comunitar. Limba românăeste, de asemenea, una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu. Limba română se studiază ca limbă străină în aproximativ 40 de țări din lume”.
