Patru din zece români ar accesa servicii medicale într-un spital de stat în baza unei asigurări voluntare de sănătate, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România, preluată de Agerpres.
Conform sursei citate, printre principalele motive menţionate de respondenţi se numără obţinerea unei a doua opinii medicale (43%), posibilitatea de a alege personalul medical care îi tratează (13%) şi accesul la condiţii superioare de spitalizare (11%).
În prezent, aproape 80% din cheltuielile pentru sănătate efectuate la nivel naţional sunt acoperite din surse publice, în timp ce sursele private au o contribuţie mai mică decât în alte state din Europa Centrală şi de Est.
Reprezentanţii UNSAR susţin că o mai mare utilizare a asigurărilor voluntare ar contribui la susţinerea sistemului de sănătate, diminuând presiunea existentă în prezent asupra finanţării acestuia şi ar permite spitalelor publice să dezvolte numărul şi calitatea serviciilor medicale furnizate.
„O astfel de soluţie ar putea degreva financiar sectorul public de sănătate, oferind, de asemenea, un sprijin important pentru pacienţi şi familiile lor, în eventualitatea unor situaţii dificile şi de multe ori costisitoare, precum îmbolnăvirile sau accidentele”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR.
Potrivit cercetării, intervenţiile chirurgicale (81%), recuperarea medicală (77%), analizele de laborator (73%) şi spitalizarea (69%) se află în topul serviciilor pentru care românii sunt dispuşi să plătească, pe lângă contribuţiile la asigurările sociale de sănătate, şi o primă pentru o asigurare voluntară de sănătate.
Alte servicii medicale de care aceştia s-au arătat interesaţi pentru a fi acoperite printr-o poliţă de asigurare sunt cele care ţin de ambulatoriu de specialitate, servicii de imagistică medicală, servicii stomatologice, de pediatrie, serviciile medicale de urgenţă.
Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat în perioada mai – iunie 2023, pe un eşantion reprezentativ format din 1.015 respondenţi cu vârsta între 18 – 50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
