Sfântul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, a fost preot la Templul din Ierusalim în timpul împăratului Cezar August. În acea vreme, în Ţara Sfântă domnea Irod cel Mare, ucigașul de prunci.
Din Scriptură aflăm că, în vreme ce slujea la Templul din Ierusalim, în sfântul altar i s-a arătat îngerul Gavriil care i-a vestit că Elisabeta, soţia lui, îi va naște fiu, ca răspuns la rugăciunile lor. Zaharia s-a îndoit de cuvintele îngerului, pentru că atât el, cât și soţia sa erau înaintaţi în vârstă. Pentru îndoiala sa, va rămâne mut până când îi va scrie numele fiului pe o tăbliţă, după nașterea acestuia. În Evanghelia de la Luca 1, 67-69, Sfântul Zaharia prorocește despre viaţă și activitatea lui Ioan: „Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să gătești căile Lui, să dai poporului Său cunoștinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor, prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus, ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morţii și să îndrepte picioarele noastre pe calea pacii.“ Datorită acestei prororciri, Zaharia este numărat în rândul prorocilor.
Potrivit tradiţiei, când Irod a poruncit ca toţi pruncii din Betleem să fie uciși, în speranţa de a-L ucide și pe Hristos, Elisabeta s-a ascuns cu Ioan într-o peșteră. Irod știa de nașterea minunată a lui Ioan și pentru că ajunsese să creadă că acesta ar putea fi Mesia, le poruncește soldaţilor să-l caute și să-l omoare.
Știind de nașterea minunată a lui Ioan și crezând că însuși Ioan ar putea fi Mesia, a poruncit soldaţilor să îl caute și să îl omoare. Pentru că soldaţii nu l-au găsit pe Ioan, Irod a poruncit ca preotul Zaharia să fie înjunghiat în locul fiului său. Există tradiţia că Zaharia a fost ucis inaintea altarului. Potrivit unei inscripţii din secolul al IV- lea, descoperită în 2003, moaștele Sfântului Zaharia se găsesc în Ierusalim, la Yad-Avshalom, alături de cele ale lui Simeon cel Bătrân. Menţionăm că, la patruzeci de zile după uciderea lui Zaharia, a murit și Elisabeta. Copilul loan a rămas în pustie, hrănit de înger și păzit de Dumnezeu, până în ziua în care s-a arătat la Iordan.
