Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare săptămână să citească materiale „cu parfum de epocă despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.
Ștefan „Fannu” Ştefănescu şi „echipa legionarilor” / 1934
– În presa locală (06.1934): – „Baletistul (poreclă dată de presă lui Ştefan „Fannu” Ştefănescu) schimbă gradele. Cunoscutul jucător ploeştean a trecut în tabăra d. gen. Bâzu Cantacuzino”.
– Asupra apelului jucătorului Ştefan Ştefănescu contra deciziunei districtului Ploieşti din 29 Iulie 1934, se hotăreşte a se invita apelantul la prima şedinţă a ligei. (Rombol, Nr. 140).
– Luându-se în desbatere apelul jucătorului Ştefan Ştefănescu din gruparea Tricolorul Ploieşti, după recuzarea d-lui ing. Dimitrie Chiru, care a judecat la primă instanţă, comitetul ligii de sud, sub preşid. d-lui C. Leoveanu, admite în parte apelul şi acordând circumstanţe atenuante reduce pedeapsa suspendării la 6 (şase) luni. (Rombol, Nr. 143).
– Constatându-se că jucătorul Ştefan „Fannu” Ştefănescu din gruparea Tricolorul Ploeşti a îndeplinit condiţiunile regulamentare, Comisiunea îl transferă în gruparea C.F.P.V., cu drept de joc imediat. (Rombol, Nr. 156).
– Grupările „Colentina” din comuna suburbană Colentina şi „Legiunea Sportivă Victoria” din Bucureşti cer afilierea la federaţie. În conformitate cu prevederile regulamentului de administraţie, se acordă termen de 20 zile pentru opoziţie contra acelor afilieri. (Rombol, Nr. 138 din 1934).
– Biroul Federal – Şedinţa din 21 Decembrie 1934: Biroul Federal respinge afilierea grupării „Legiunea Sportivă Victoria” din Bucureşti. Rombol (Nr. 151).
– Biroul Federal: Şedinţa din 21 Decembrie 1934: Se ia act de decizia Comitetului Central U.F.S.R. din 7 Decembrie 1934, privitoare la suspendarea dela orice activitate sportivă a grupărei „Legiunea Spotivă Constanţa” şi se aduce la cunoştinţa comisiunei districtuale Constanţa cât şi tuturor grupărilor afiliate. (Rombol – Nr. 151 din 1935).
– „Legiunea Sportivă Justiţia” din Craiova (echipa lucrătorilor din justiţie şi procuratură) – preşedinte procuror Bănescu – devenită ulterior, după o fuziune, F.C. Craiova şi campioană în 1943. Cere afiliere. 01.1935;
– Gruparea sportivă „Victoria” din Bucureşti cere afilierea la federaţie (insistă!). În conformitate cu prevederile regulamentului de administraţie, se acordă termen de 20 zile pentru opoziţie contra acelor afilieri. Rombol (Nr 155 din 02.02.1935).
– Liga de Sud: şedinţa din 31 Ianuarie 1935: Se înaintează Biuroului Federal cu aviz nefavorabil actele de afiliere ale grupărilor „Legiunea Sportivă” din Bucureşti şi „V.D. 34” din Silistra. Rombol (Nr. 156 din 09.02.1935).
– Biroul Federal – Şedinţa din 14 Februarie 1935: Biroul Federal respinge afilierea grupărilor „Legiunea Sportivă Victoria” din Bucureşti şi „V.D. 34” din Silistra. Rombol (Nr. 158 din 02.03.1935).
– Ziarul local „Presa” – din 1945: condamnări (la Ploieşti) din rândurile celor care au participat la „rebeliunea” mişcării legionare din ianuarie 1941. Printre aceştia şi Ştefan „Fannu” Ştefănescu – fostul jucător al echipei Tricolorul C.F.P.V., funcţionar la Căile Ferate Ploieşti – Văleni. Acesta a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru activitate legionară intensă după rebeliune, având un important post în conducerea acesteia.
– După şedinţa de „Guvern” – 25 mai 1949 – s-a înfiinţat (copiat – după modelul din Rusia) „Comsomolul”, după care fotbalul republican, cele două prime eşaloane valorice, a devenit „Ligă de Stat”. Pentru competiţiile sportului de masă s-a introdus modelul, tot copiat, după „Sokociada” (copiat din Cehia) – devenit mai târziu „Daciada”. Competiţiile districtuale din întreaga ţară au fost repartizate în sfera de organizare a celor patru sectoare (nou înfiinţate). Se va reorganiza „Legiunea Sportivă Victoria” pe criterii noi. – „Vor fi formate 15 cercuri sportive teritoriale, 10 secţii pe fiecare ramură de producţie şi vor introduce membri în cinci comisii pe probleme sportive”.
Înfiinţarea celor de la C.F.P.V. / 1934
Tot în vara lui 1933, conducerea districtului de la Ploieşti anunţa, la 21 iulie , că vor avea loc alegeri pentru funcţiile de conducere: „Duminecă va avea loc la Ploeşti alegerea unui nou comitet al Districtului local. S›a depus o singură listă, în capul căreia este domnul avocat Jean Chiţu” – menţiona presa. În ianuarie 1934 a avut loc şedinţa Biroului Federal, în care s-a complectat comitetul Ligii de Sud, conform regulamentului. Printre cei patru membri aleşi de adunarea generală li se vor alătura alţi patru membri şi un preşedinte numiţi, după cum urmează: Preşedinte: domnul Octav Luchide; Membrii: Victor Braida, A. Rosenberg, Jean Chiţu (Ploieşti) şi Benderly (Constanţa). După nici două săptămâni presa a venit cu un nou comunicat, la 29 ianuarie 1934, privitor la alegerile desfăşurate în vara anului. „Districtul Ploieşti – va avea noui alegeri. Grupările din Ploieşti au atacat cu recurs decizia Ligii de Sud de a face alegerile districtuale în Iulie trecut”. Adunarea generală a avut loc în Iulie, dar grupările au atacat cu recurs decizia Ligii. Recursul a fost judecat aseară de biroul federal, care recunoscând justeţea lui, l-a primit hotărând noui alegeri la districtul Ploieşti”. La finele lunii februarie presa locală anunţa: „Adunarea generală a districtului Ploeşti nu s›a ţinut, din cauză că îndată după deschiderea ei, reprezentanţii parchetului militar au suspendat-o ca nefiind autorizată. Gurile rele spun că opoziţia a făcut un denunţ”. Încrâncenarea dintre cei doi cunoscuţi conducători din oraş, colonelul Constantin Zagoritz şi avocatul Jean Chiţu, atinsese cote foarte înalte şi la finele lunii martie „presa” – menţiona retragerea celui ce înfiinţase gruparea Tricolorul: „Domnul colonel Zagoritz şi-a dat demisia dela preşedenţia clubului divizionar Tricolorul. Retragerea acestui mare sportiv dela conducerea clubului este foarte mult regretată de sportsmenii prahoveni”. După numai câteva zile (1.04.1934) se anunţa în media locală crearea unui proiect militar sportiv de anvergură: „La Ploieşti, va lua în curând fiinţă o echipă militară. Fiindcă mulţi jucători de football îşi fac actualmente stagiul militar la Ploieşti, este foarte probabil ca majoritatea jucătorilor clubului să fie formaţi din aceste elemente. Conducerea noului club va fi oferită cunoscutului animator al sportului prahovean, domnul colonel Zagoritz. Printre jucătorii cari vor activa în clubul militar sunt citate următoarele nume: Fănescu (Sportul Studenţesc), Fraţii Meşină (Unirea Tricolor), Catzander şi sublt. Ionescu (Tricolorul), etc”. Gruparea nou înfiinţată, mult aşteptată de suporterii din localitate, a fost afiliată la F.R.F.A. de către Biroul Federal în şedinţa din 16 octombrie 1934. Gruparea „Societăţii de Transport Militar” a purtat numele de „Căile Ferate Ploieşti-Văleni” având ca sediu Gara CFR Nord, din Ploieşti. Aceasta a fost înscrisă pentru întrecerile din cadrul categoriei a doua a districtului Ploieşti şi a evoluat în următoarea perioadă pe terenul „Tricolorul”. Acest stadion va deveni, din toamna anului 1934, o bună perioadă singura arenă din Ploieşti, pentru că după cum anunţa presa timpului (iunie 1934): „grupările de acolo nu vor mai putea beneficia decât de terenul Tricolorului. Arena clubului Prahova, va dispare fiind expropiată”. Din toamnă înfiinţîndu-se campionatul Diviziei B, Prahova a participat la prima ediţie şi a făcut parte din seria I, alături de Tricolorul, care a retrogradat din prima divizie.
