Luiza Rădulescu Pintilie
La Paris, orașul către care Constantin Brâncuși a plecat străbătând mii de kilometri pe jos, cântând – după propria-i mărturisire- și convins că tot “ ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla” și în “inima” căruia a dus cu sine un colț românesc, Muzeul de Artă Modernă găzduiește atelierul aceluia care avea să devină un mare artist, iar în cimitirul Montparnasse își doarme somnul de veci cel ale cărui lucrări sunt astăzi unele dintre cele mai apreciate din întreaga lume, fiind cele mai bine vândute creații ale vreunui artist roman din istorie și al patrulea în topul celor mai valoroase creaţii din lume, după Giacometti, Modigliani şi Matisse.
În România, patria sa, pe care a definit-o drept “ pământul care se-nvârtește, briza vântului , norii care trec “ și unde a declarat că a făcut “rezervă de fericire pentru toată viața și așa am putut rezista”, “ Poarta Sărutului”- atât de impresionanta sculptură ce îi poartă semnătura, parte a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, , alături de „Masa Tăcerii”, „Aleea Scaunelor” și „Coloana fără Sfârșit”, a primit oficial statutul de „Cel mai mare monument al sărutului din lume”, atribuindu-i-se astfel, pentru dimensiunile sale de 6,45 metri lățime, 5,13 metri înălțime și 1,69 metri grosime- recordul mondial, omologat de World Record Academy. Iar din toamna anului 2015, avem, prin lege, “Ziua Brâncuși” – zi de sărbătoare națională și, totuși, încă personalitatea și creația sa au încă multe să ne dezvăluie nouă, românilor.
Născut la Hobița, în județul Gorj, în februarie 1876, cel care a păstrat cu sfințenie imaginea satului natal fără de care nu s-a sfiit să spună că „nu aş fi fost nimic şi nu aş fi dăltuit nimic fără Hobiţa, fără porţile şi fântânile ei, care au însemnat, pentru mine, o adevărată Academie de Belle-Arte“, în 1926 a tăia un plop din grădina prietenului său și avea să construiască o sculptură înaltă de șapte metri, cu „colonnes sans fin” –Coloana Infinitului- considerată a fi prototipul lucrărilor sale ce impresionează prin monumentalitatea lor. Așa cum păsările sale măiastre impresionează prin eleganța zborului, iar eternului feminin i-a conferit esența însăși a artei sale, ani întregi „simplificând și făcând materia să spună ceea ce nu poate rosti”, după cum de asemenea a mărturisit. Nu întâmplător sculptor înseamnă, de exemplu, în limba egipteană, creator, iar între definițiile care au încercat să cuprindă întregul și profunzimea artei sale este și aceea că Brâncuși este un poet al formelor cioplite!
Este adevărat că acea Penelopă pe care a căutat-o și a așteptat-o Brâncuși nu a apărut în viața sa niciodată, dar tot adevărat este că femeile pe care le-a cunoscut i-au marcat nu doar viața, ci și creația sa artistică.
Către universul atâtor perspective către care duc personalitatea și arta acestui mare artist va deschide vineri, 8 septembrie a.c., o interesantă fereastră o inedită întâlnire cu Brâncuși, cântecul pietrei și muzele poetului formelor cioplite, în cadrul unui eveniment organizat, în parteneriat, de către Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” și firma BES (Beauty and Science) România, susținătoare constantă prin directorul său general, Martha Maria Mocanu, a unor valoroase proiecte culturale-artistice. Astfel, publicul este așteptat, în Sala Marea Unire din Palatul Culturii (cu începere de la ora 16,00), la lansarea volumului “Brâncuși, dragostea mea!”, semnat de actrița româno- canadiană Claudia Motea (în același timp poetă, scriitoare, dramaturg, scenaristă, traducătoare și profesoară de artă dramatică, deținătoare a numeroase premii naționale și internaționale), apărut la Editura Creator-Libris și tradus în zece limbi de circulație intenațională, în cadrul unui ambițios proiect de promovare a valorii marelui sculptor român. De altfel, sub genericul “Brâncuși și cântecul pietrei“, actrița va prezenta, acompaniată de violoncelistul Valentin Simion, un moment artistic dintr-un spectacol prezentat cu succes în țară și în străinătate și în care întruchipează nu mai puțin de nouă femei celebre care i-au fost muze marelui Brâncuși: Margit Pogany, Maria Tănase, Eileen Lane, Peggy Gugenheim, Madame Leonie Ricou, Maria Bonaparte, Cella Delavrancea, Baroneasa Renee Irana Frachon și Milița Petrașcu. Invitați speciali sunt regizorul Lucian Sabados și reprezentantul editurii Libris, Virgil Oniță, la rându-mi fiind onorată de a accepta invitația să moderez acest dialog al artelor, al emoțiilor, al trăirilor…
