George Marin
Calculatorul de care se servește analizorul nostru cu Raze Pix anticipa o consistentă ofensivă dinamovistă argumentând că echipa bucureșteană are un joc orientat spre marcarea de goluri. Așadar, apărarea urma să fie solicitată intens, de aceea Zima, ca paznic al porții, a fost desemnat să fie supus radiografiei.
Se mai înșală și calculatorul, altcumva decât așa cum ne informează câteodată casierele care se încurcă în taste. Altcumva, pentru că fotbalul este fotbal și mingea se răsucește imprevizibil. Cine putea să prevadă că Zima va avea un meci simplu? Pericolul cel mare a venit tocmai de la coechipieri – a se vedea gafa făcută de Doua și încheiată cu golul dinamovist (min. 21) – sau chiar de la adrenalina din dotarea proprie a portarului petrolist. Să explicăm această a doua afirmație în care am folosit termeni ușor diplomatici. După ce a deviat în corner un șut dificil, care căuta rădăcina barei din dreapta lui, Zima a blocat sigur un altul trimis în cros, din dreapta, din afara careului, în faza succesivă cornerului pomenit. Cu balonul în brațe, pornind către limita careului mare pentru a declanșa o nouă acțiune petrolistă, Zima a găsit de cuviință să-și bruscheze adversarul (pe Gregorio, autorul golului „câinilor”) care, chipurile, îl împiedica să continue rapid jocul (min. 43). Ce-o fi vrut să demonstreze Zima cu acțiunea asta, numai el poate ști. În campionatul trecut, un portar comițând o acțiune identică a fost sancționat cu fault, rezultând, regulamentar, lovitură de pedeapsă. Exact asta nu-i trebuia Petrolului înainte de pauză, o altă eroare în acest meci în care golurile s-au înscris amintind de dictonul latin „errare humanum est”! Nu s-a petrecut nimic rău pentru Petrolul deoarece arbitrul Iulian Călin a considerat că nu este cazul unei sancțiuni.
Întrebarea este dacă Zima putea face mai mult la golul primit, afară de cazul fericit în care să fi fost lovit de minge pur și simplu. Să fi încercat el să anticipeze acțiunea lui Doua văzându-l pe ivorian cu pieptul deja bombat, ca un cocoș? Comunică cei doi, se înțeleg ei în vreo limbă? Cine poate ști? Cert este că Zima a fost cât pe ce să verse donița cu lapte tocmai când lumea ne era mai dragă tuturor. Un alt moment cam static pentru Zima s-a petrecut la centrarea deviată de Meijers în bară și respinsă de Papp din apropiere (min. 17), evenimentul apărând în tabel la rubrica de intervenții ratate la centrări. Aici a fost o chestiune de reflex, de viteză de reacție, care vine câteodată sau lipsește alteori, prea puțin imputabilă.
În rest, mulțumită colegilor din apărare, Zima a fost cam șomer în prima parte, principala lui activitate – în afară de momentele despre care am vorbit deja – a fost să repună balonul în joc. După pauză, cu Dinamo mai activă, Zima a prins cam tot ce a zburat prin careul său, estimând bine traiectoriile baloanelor. Desigur, el a fost ajutat și de statura sa de baschetbalist. Pasele lungi marcate în tabel au fost, de fapt, repuneri în joc sau execuții de lovituri libere după faulturi suferite de petroliști în apărare sau după poziții de ofsaid ale dinamoviștilor. Motivul? Cu toate schimbările ofensive făcute de Dinamo, dominarea gazdelor nu s-a arătat prea inventivă și pentru că băieții lui Florin Pîrvu au blocat accesul spre poartă.
Totuși, Zima a demonstrat și alte elemente absolut necesare unui portar de valoare: precizia paselor cu piciorul și cu mâna, priza la balon și faptul că, în ciuda înălțimii sale, se culcă foarte repede pe baloanele trimise pe jos către poarta sa. Mai mult decât atât nu a putut prinde radiografia noastră din acest joc. Cu altă ocazie, la încercări mai grele, poate vor ieși la iveală mai multe. Sperăm ca „mai multe” să fie doar calități, nu manifestări ca aceea din fața lui Gregorio.
