Florin Tănăsescu
Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Frecat Ţiparul. Domnişorica intră furtunos c-o sapă-ntr-o mână şi o poşetă atârgăţată de omoplatul drept.
„Sunt Penelhopa şi aştept un loc de muncă”.
Un funcţionar care gâdila un ţânţar cade secerat sub masă. Îl pocnise Penelhopa cu un pantof cu toc în cap. C-aşa îşi făcuse intrarea: Ţoca, ţoca!
Cu obiectul ăla contondent avea de gând să-l omoare pe şeful agenţíei.
Numai că ăla avea biroul protejat cu geam anti-sapă.
Îi explică printr-o gaură făcută în sticlă: „Ne scuzaţi, dar schema de personal e defectă. Nu-s angajaţi destui la câtă mentă e pe birouri. Da’ să vedeţi arhiva… Pfaiiiii! Înţelegeţi, deci, de ce n-am venit în întâmpinarea dumneavoastră cu oferta”.
Penelhopa, iritată: „Şi care-i aia?”.
După ce-a pus fluturele în borcan şi borcanul în congelator, i-a şoptit: „Avem aici – de fapt după perdea – pe reprezentantul firmei partenere «SRL Metoda Loverboy – veniţi gagici la noi». Vă coafează?”.
Penelhopa a strâmbat din nas. Cică se săturase de Spania, Italia şi Insulele Polului Vest.
„Atunci, avem varianta doi. Asta ar fi…”
– Ogorul, praşila? Nici gând!
„Nu, stimabilo, gârla! Stai pe malul ei, admiri cum apa trece, dar funcţionarii de stat rămân! Pot fi văzuţi primari-pescari cu undiţe. În cârlige au râme mioritice.
Penelhopa insistă: „Alt loc de trudit, în afară de primărie, nu e?
Barosanul se freacă după ceafă:
„E, da’-s mulţi candidaţi pe loc. La «Târla neamului». Aranjez eu, dacă vrei”.
Ţoca-ţoca Penelhopa dă din cârlionţi. Semn că vrea. Scoate din poșetă o ţigară. N-o aprinde. E doar de impresie artistică. Cum de impresie televizoristică se fac că muncesc şi unii din ăi de sus, de la «Târla neamului».
Sunteţi în căutarea unui loc de muncă? Ne pare rău, dar unii dintre noi suntem nişte fluturi puşi într-un borcan.
Sau râme pentru undiţele unor primari-pescari.
