George Marin
Treziţi în miez de noapte de atenţionarea Ro-alert, mai mulţi cititori ne-au cerut sprijinul pentru a lămuri această istorie, a ursului care a bântuit prin Ploiești. Desigur, am achiesat – ca să vorbim în modernii termeni europeni care seamănă cu excelentul produs al Bruxelles – ului, anume varza – am achiesat, spuneam, la solicitarea concitadinilor noștri. După ce am reușit să derulăm toate investigaţiile necesare, l-am găsit și pe ursul respectiv.
„Eu sunt de felul meu din Măneciu – Slănic. Dar, cum murele au fost culese de întreprinzători particulari mult mai rapizi ca mine – le-au luat aproape verzi și le-au dat cu acuarele ca să pară roșii și să le vândă fraierilor la drumul mare – eu ce era să fac? Să mor de foame? Nu, domnule, chiar dacă eu zic mereu că mor. Am venit la vale, cu gândul să ajung la Gherghiţa. Am auzit că acolo sunt vegetale de soi. Nuuuu! Mie nu-mi trebuie oi, porci sau alte din astea. Am trigliceridele mărite. Plus că, mergând la vale mai repejor, îmi întreţin mușchii. Pe drum, m-a prins o ploaie și am profitat ca să fac o scurtă hibernare de vară, pe iarbă verde. Pe drum, un șofer lipsit de bun-simţ m-a făcut tot una de noroi. Am zis să mă spăl, nu pot umbla prin lume așa mizerabil. Știam de la colegul din zoo că lacul de la Bucov este murdar. La parcul Tineretului nu știam dacă e apă, nu e apă. La cineva în casă să îndrăznesc nu prea îmi venea. Dacă e ca anul trecut, de nu are omul apă caldă? Așa că, fiind aproape, m-am gândit la Ţintea. Era cam târzior și am așteptat cam mult până a apărut cineva călare pe o bicicletă. M-am ţinut departe de el, că puţea a trăscău de te tâmpea. Dar am fost respectuos. L-am rugat frumos să mă îndrume către Ţintea. Ţinte-ncolo! – a zis el după ce a dat de vreo zece ori din mâna în care își luase basca de pe cap și și-a făcut un set complet de cruci. Am plecat încotro mi-a arătat și m-am trezit la Ploiești” – ne-a declarat ursul pe care l-am găsit la o piscină privată de lux din Albert, unde, zice el, a căpătat un job bun, de animator cultural, și unde nu este pericol de îngheţ datorită vulpiţelor care ţin sângele în mișcare, așa că nu simte niciun pericol pentru coada lui. În atari condiţii, nici nu-i mai pasă de ce zice Ministerul Mediului!
