Violeta Stoica
Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat, marți seară, că a fost avizată varianta finală a traseului autostrăzii așteptate de mai multe decenii de către toți șoferii din România: autostrada Ploiești-Brașov. ”Am avizat astăzi în CTE – CNAIR varianta finală de traseu pentru autostrada Ploiești-Brașov! În lungime totală de 112,7 km (cu sectorul Cristian – Râșnov), această autostradă va avea 12 noduri rutiere, 13 tuneluri (12,4 km) și 61 de structuri (28,75 km). Costul estimat pentru construcția autostrăzii este de 5,5 miliarde euro fără TVA. Autostrada Ploiești – Brașov va asigura conectivitatea între centrele turistice importante de pe Valea Prahovei (Comarnic, Sinaia, Azuga, Predeal, Brașov). Traseul autostrăzii traversează 23 de Unități Administrativ Teritoriale”, este mesajul transmis de Cristian Pistol.
Continuă, astfel, povestea care pare fără sfârșit a acestui drum de viteză atât de necesar astfel încât traficul pe Valea Prahovei să nu mai fie un coșmar pentru șoferi, în special în zilele de weekend sau în perioada liberelor legale.
În 2021, sub mandatul fostului ministru userist al Transporturilor Cătălin Drulă, CNAIR a semnat cu proiectantul Consitrans SRL contractul pentru serviciile necesare completării/revizuirii Studiului de Fezabilitate, elaborării Proiectului Tehnic, pentru Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov. Pe 11 martie 2021, CNAIR a dat ordinul de începere pentru contractul al cărui termen final a fost stabilit pentru anul… 2024!
În acest an, CNAIR a organizat consultări publice privind traseul autostrăzii Ploiești –Brașov, ultima fiind pentru noua propunere de traseu, care a venit în completarea variantelor supuse dezbaterii publice din luna februarie 2023.
Primele studii care vizau o rețea de autostrăzi în România au fost realizate de către inginerii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA), în perioada 1967-1970, pe baza recensămintelor de circulație efectuate în anii 1965 și 1967-1968 și au fost cuprinse într-un volum intitulat «Studiu general privind construirea de autostrăzi în România»”, după cum se preciza într-unul dintre documentele care au stat la baza inițierii uneia dintre procedurile de achiziție pentru construirea unei autostrăzi care să lege Bucureștiul de Ploiești și, mai departe, de Brașov, prin Valea Prahovei. În anul 1977 a fost elaborat programul european pentru realizarea unei infrastructuri integrate (coridoare de transport PAN EUROPENE), cu participarea a zece state, printre care se afla și România. Studiul a fost elaborat de Institutul Național de Proiectare în Transporturi, institut care ulterior, după 1990, devine IPTANA SA.
Este adevărat că s-a unit Capitala de Ploiești, printr-o autostradă, dar despre sectorul complet de la Ploiești la Brașov nu s-a vorbit decât în măsura în care s-a tot pus pe tapet tronsonul Comarnic-Brașov.
Au fost nenumărate tentative de încheiere a unui contract de lucrări pentru tronsonul Comarnic-Brașov, inclusiv prin parteneriat public-privat, însă niciuna dintre acestea nu s-a concretizat. CNAIR a fost cel mai aproape de semnarea unui contract în anul 2010. La mijlocul lunii ianuarie a acelui an, reprezentanții Ministerului Transporturilor, ai CNADNR și ai consorțiului Vinci – Aktor semnau contractul de concesiune pentru construirea tronsonului de autostrada Comarnic-Brașov. Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, a avut parte, însă, trei luni mai târziu, de rezilierea unilaterala a contractului din partea concesionarului, autostrada dintre Comarnic și Brașov fiind unul dintre cele mai mari eșecuri ale sistemului de transport rutier din România.
Pe de altă parte, prezent la Ploiești, în ianuarie 2019, fostul premier Victor Ponta spunea despre proiectul autostrăzii Comarnic – Brașov că „este un proiect delicat, care a eşuat de trei ori din motive financiar-politice” și că „trebuie făcut cu o firmă europeană”.
Doi ani mai târziu, în 2021, se semna contractul pentru refacerea documentației, cu Consitrans. Abia acum s-a ales varianta finală, după reactualizarea proiectului. Oare câți ani vor mai fi necesari pentru încheierea unui contract de lucrări viabil, demararea construcției și – într-un final, dacă se va mai ajunge acolo – darea în circulație a drumului de viteză care să străbată Prahova, până la Brașov?
