Europarlamentarul Corina Creţu a anunţat, ieri, că a fost desemnată raportor alternativ din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Raportul cu privire la implementarea Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020 în statele Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
„Sunt foarte onorată de faptul că am fost desemnată raportor alternativ din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Raportul cu privire la implementarea Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020 în statele membre ale Uniunii Europene. Bugetul politicii de coeziune pe fonduri, bugetul alocat statelor membre în perioada 2014-2020 a fost aproximativ de 533 miliarde de euro. La nivel european, s-a înregistrat o rată progresivă de creştere a cheltuirii şi implementării fondurilor europene în Politica de Coeziune, cu ultima raportare în 2022 de 76%, conform datelor furnizate de Comisia Europeană. În ceea ce priveşte România, aceasta beneficiază de o finanţare din fondurile ESI în valoare de 35.2 miliarde de euro în cadrul programelor din perioada 2014-2020, din care 24.1 de miliarde de euro sunt alocate fondurilor politicii de coeziune”, a arătat Corina Creţu, pe Facebook.
Potrivit Corinei Creţu, perioada de finanţare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o listă cu proiecte mature, care să poată fi imediat implementate, aşa cum au făcut multe ţări UE, acesta fiind şi motivul întârzierii în implementare a proiectelor, fapt ce afectează şi rata de absorbţie.
„Pentru a ajuta autorităţile române să depăşească această problemă Comisia Europeană a oferit asistenţă tehnică la pregătirea proiectelor. Lipsa unei liste cu proiecte mari şi de calitate, care să poată să consume banii europeni încă de la începutul actualei perioade de programare, a fost doar un aspect cu efecte negative asupra utilizării banilor europeni”, a spus europarlamentarul. Cu ajutorul colaborării dintre autorităţile romane şi Comisia Europeană, susţine Corina Creţu, în perioada de programare 2014 – 2020, România a trimis 57 de proiecte majore spre aprobarea Comisiei Europene. Ea a precizat că procedura de achiziţii publice a fost un alt obstacol major în calea implementării proiectelor şi că trebuie găsită cât mai repede o soluţie legală care ducă la judecarea mai rapidă a contestaţiilor.
De asemenea, este de părere europarlamentarul, birocraţia, legislaţia mult prea complicată, precum şi dificultăţile generate de felul în care se derulează achiziţiile publice sunt obstacole în calea unei absorbţii mai rapide.
La fel, o altă condiţie este pregătirea din timp a unei liste de rezervă cu proiecte de calitate”, a apreciat Corina Creţu.
Europarlamentarul consideră că România are o şansă istorică de a se moderniza şi de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor prin intermediul fondurilor europene, dar că absorbirea acestora depinde de proiectele mature, viziunea şi determinarea autorităţilor competente.
