2022 a fost un an prost pentru democraţie, arată un raport realizat de ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică şi Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), în numele grupului “ONG-uri pentru Cetăţean”, potrivit Agerpres.
„Este cumva un sumar al lucrurilor pe care noi le-am constatat pe parcursul anului trecut şi în prima parte a anului acesta cu privire la starea democraţiei. Mai exact, ne uităm la zona de spaţiu civic, deci, acolo unde cetăţeanul poate să interacţioneze cu instituţiile statului, să participe la luarea deciziilor publice, la zona de acces la informaţii de interes public, dreptul de asociere, de a organiza şi participa la adunări publice. (…) Concluzia noastră este că a fost un an prost pentru democraţie. Am avut de-a face cu o mulţime de atacuri şi din zona legislativă, dar şi din cea a implementării legislaţiei (…). Ne temem că 2024 o să fie un super an electoral, cu mai multe rânduri de alegeri şi ce vedem noi este că puterea politică încearcă să limiteze vocile critice din societate, fie că vorbim despre presă, fie că vorbim despre activişti sau organizaţii neguvernamentale”, a spus Oana Preda (foto), director executiv al CeRe, cu prilejul lansării raportului.
Potrivit acesteia, sunt iniţiative legislative care au încercat să blocheze accesul la justiţie al organizaţiilor neguvernamentale, care încearcă să limiteze dreptul la protest.
„În acelaşi timp, avem nişte iniţiative legislative în Parlament care sunt bune, dar sunt blocate de ani de zile şi pe care Parlamentul refuză, nu să le adopte, dar măcar să le dezbată şi aici o să fac referire la un proiect de lege privind modificarea adunărilor publice. În contrapondere, avem acum un proiect de modificare a Codului penal prin care legiuitorul îşi propune să crească pedeapsa pentru tulburarea ordinii publice prin atingerea adusă demnităţii”, a afirmat Oana Preda.
Conform unui comunicat al CeRe despre raport, în 2022 au continuat acţiunile şi iniţiativele legislative menite să limiteze accesul publicului la informaţii şi decizii. Raportul indexează încercările politicienilor şi ale instituţiilor publice de „a limita vocile critice” din societate – cetăţeni activi, presa independentă şi organizaţii neguvernamentale activiste. Puterea politică a urmărit descurajarea participării la adunări publice, limitarea accesului la informaţii de interes public, îngrădirea libertăţii de exprimare, precum şi slăbirea mecanismelor de monitorizare şi semnalare a ilegalităţilor, conflictelor de interese şi a abuzurilor din rândul administraţiei publice.
Conform raportului, transparenţa decizională a fost „grav afectată” de introducerea unei excepţii arbitrare de la prevederile legii. Este „îngrijorătoare” şi creşterea influenţei structurilor militarizate în treburile publice, dublată de mecanisme slabe de control civil şi, în general, de „o diluare a substanţei democraţiei”. Instituţii cu rol de reglementare şi control sunt „ineficiente”, în bună măsură pentru că nu există nici standarde de profesionalism, nici transparenţă în procesul de numire politică a conducerii acestora.
