Neanderthalienii aveau nasuri mari care puteau încălzi şi umezi aerul rece şi uscat din jurul lor în climatele reci – o adaptare care poate fi rezultatul selecţiei naturale, potrivit unui studiu publicat în revista Communications Biology, potrivit Agerpres.
Aceste nasuri considerabile au fost probabil de ajutor neanderthalienilor; Odată ce oamenii moderni din punct de vedere anatomic (Homo sapiens) au părăsit Africa şi s-au alăturat oamenilor de Neanderthal din nordul Eurasiei, cele două specii au convieţuit, iar oamenii de Neanderthal au dăruit Homo sapiens genele unui nas mai mare, indică studiul.
Oamenii de ştiinţă au făcut descoperirea după ce au analizat ADN-ul prelevat de la peste 6.000 de voluntari recrutaţi din Brazilia, Columbia, Chile, Mexic şi Peru care aveau moştenire latino-americană, europeană mixtă, nativă americană sau africană şi au comparat informaţiile genetice cu fotografiile feţelor lor.
După măsurarea distanţelor dintre diferite puncte de pe fiecare faţă, cum ar fi înălţimea nasului unei persoane, cercetătorii au comparat acele date pentru a vedea dacă acele caracteristici erau asociate cu anumiţi markeri genetici.
Cercetătorii au identificat cu succes 33 de noi regiuni ale genomului care corespundeau trăsăturilor faciale. Una în special, ATF3, nu numai că avea origini de Neanderthal, dar definea înălţimea nasului. Ei au descoperit că participanţii la studiu cu ascendenţa nativă americană “aveau material genetic în această genă care a fost moştenită de la neanderthalieni, contribuind la creşterea înălţimii fosei nazale”, se arată în studiu.
“S-a speculat mult timp că forma nasului nostru este determinată de selecţia naturală; întrucât nasul nostru ne poate ajuta să reglăm temperatura şi umiditatea aerului pe care îl respirăm, nasurile cu forme diferite pot fi mai potrivite pentru diferite climate în care strămoşii noştri au trăit”, a spus autorul principal al studiului Qing Li din cadrul Departamentului de Ştiinţe şi Inginerie a Mediului de la ­Universitatea Fudan din ­Shanghai. “Gena pe care am identificat-o aici s-ar putea să fi fost ­moştenită de la Neanderthalieni pentru a-i ajuta pe oameni să se ­adapteze la climatele mai reci, pe măsură ce strămoşii noştri s-au mutat din Africa”. În 2021, aceeaşi echipă de cercetători a efectuat un studiu conex care a identificat o genă ce a influenţat forma buzelor. Acea genă, numită TBX15, a fost moştenită de la denisoveni, o specie de hominid care a trăit în Asia şi a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani. Denisovenii s-au încrucişat cu Homo sapiens, transmiţând acest atribut genetic. Examinând datele din acest studiu anterior, cercetătorii au descoperit că, la fel ca nativii americani, est-asiaticii aveau, de asemenea, mai multe şanse să aibă gena nasului ATF3.
«Când trăieşti într-o climă mai rece, nasul se îngustează, astfel încât să poată încălzi aerul rece înainte de a ajunge în plămâni», a explicat coautorul studiului Kaustubh Adhikari, genetician statistic la University College London, pentru Live Science. «Credem că atunci când (Homo sapiens) a ajuns în regiuni mai reci în care locuiau deja oamenii de Neanderthal, ei au convieţuit şi le-au transmis copiilor lor aceste beneficii (genetice), ceea ce i-a ajutat să le dea un avans în adaptare».