Transparency International Romania recomandă Guvernului recunoaşterea formală şi folosirea sistematică a pactelor de integritate, prin includerea lor în legislaţie şi utilizarea în procesele de achiziţii cu riscuri mari de corupţie.
Potrivit unui comunicat al Transparency International Romania, transmis AGERPRES, alte recomandări sunt: creşterea gradului de conştientizare şi instruire al funcţionarilor publici care se ocupă de achiziţii publice în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii; dezvoltarea unui program de instruire pentru achizitorii publici, funcţionarii publici care se ocupă de achiziţii, pentru a le permite să cunoască mai bine piaţa; evaluarea şi modificarea prevederilor legale pentru a lărgi domeniul de aplicare şi definirea conflictului de interese; implementarea unui sistem de management al riscului de corupţie în achiziţiile publice; emiterea de reguli generale pentru achiziţii directe şi proceduri model pentru procedurile instituţionale obligatorii, exceptate de Directiva 2014/24 şi Legea achiziţiilor publice.
Reprezentanţii Transparency International Romania mai propun asigurarea calităţii datelor publicate privind achiziţiile publice pentru întărirea funcţiei de monitorizare şi utilizarea costurilor standard în estimările de preţ pentru achiziţiile publice.
Transparency International Romania precizează că demersul său vine în contextul în care fondurile direcţionate către achiziţiile publice din ţara noastră sunt de aproximativ 50 de miliarde de euro pe an şi, deşi s-au făcut unele progrese, există în continuare riscuri de corupţie şi nereguli în cadrul sistemului de achiziţii.
Reprezentanţii organizaţiei menţionează că numeroase cazuri de corupţie depistate în procedurile de achiziţii, nereguli sub forma abuzului de putere, erori produse din cauza capacităţii administrative limitate de a gestiona procesele de achiziţii complexe atrag neîncrederea în sistem, atât din partea mediului privat, cât şi a publicului larg.
În ansamblu, cele mai frecvente tipologii de corupţie în achiziţiile publice observate în România, conform autorităţilor române de supraveghere şi a altor cercetări, sunt: mită sau conflicte de interese în ceea ce priveşte termenii de referinţă elaboraţi „cu dedicaţie” sau evaluarea ofertelor fără obiectivitate; utilizarea achiziţiilor de urgenţă pentru limitarea concurenţei, fără un motiv adecvat; înţelegeri secrete între ofertanţi, de multe ori fără implicarea autorităţii contractante; înţelegeri secrete şi mită la livrare (de bunuri, servicii sau lucrări), chiar dacă procesul de atribuire a contractului nu a fost corupt.