Sărbătorile Pascale poartă aceleaşi simboluri şi semnificaţii în întreaga lume, însă în fiecare regiune acestea se celebrează prin obiceiuri şi tradiţii diferite, în funcţie de specificul locurilor. Iată câteva obiceiuri şi tradiţii din întreaga lume, selectate dintr-un amplu documentar prezentat de inspira-te.com.
Origini biblice, datând din jurul anului 1400 înainte de Hristos
Paştele crestin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului Paşti. Potrivit crestinortodox.ro, pentru prima dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Atunci, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura – în cartea Exod (Ieşirea) din Vechiul Testament – menţionează instrucţiunile date de Dumnezeu pentru sărbătorirea Paştilor în timpul lui Moise. Evreii din Antichitate îşi aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Cu ocazia ieşirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima data Paştele, toţi evreii au luat un miel şi l-au sacrificat. Apoi, cu sângele mielului au fost unse ramele de lemn ale uşilor de la casele în care locuiau. În noaptea aceea, îngerul morţii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt şi a omorât toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe uşă sângele mielului. În casele israeliţilor, nu a murit nimeni, pentru că aceştia ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor. Sângele mielului oferea o garanţie, un semn vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.
În ceea ce priveşte creştinii, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Său, Iisus Mesia. Legământul cel nou nu mai este un legământ făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legământul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Paşti dupa instrucţiunile date de Dumnezeu.
Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles. Iar astăzi, în diverse forme, sunt rememorate în diverse colţuri ale lumii momentele consemnate biblic.
În Filipine – răstignirea pe cruce
Această ţară are o puternică tradiţie de Paşte, în care se respectă atât aspectul spiritual al Postului Mare, cât şi cel al Duminicii Paştelui. Cu această ocazie, are loc un festival în cadrul căruia sunt evocaţi soldaţii romani cruzi, participanţi la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflată în regiunea San Pedro, este o sărbătoare care presupune participarea sătenilor la un act de auto-flagelare, în care unii sunt răstigniţi “literalmente” pe cruce.
Marele Foc de Paşte „arde” rămăşiţele iernii şi sentimentele rele
În Germania, Paştele se numeşte “Ostern”, denumirea fiind legată de zeiţa anglo-saxonă a primăverii, Eostre. În regiuni din nordul ţării se organizează un mare foc de Paşte prin care se ard simbolic toate rămăşitele iernii dar şi sentimentele rele. Acest obicei există şi în Olanda.
Doliu pentru crucificare lui Hristos
În Franţa, clopotele nu mai bat timp de trei zile, începând din Vinerea Mare până în Duminica Paştelui. Acesta este un semn de doliu în amintirea faptului că Hristos a fost răstignit. De Paşte, copiii trebuie să găsească ouale de ciocolată ascunse de bătrâni în case.
Imnuri creştineşi biserici decorate cu fluturi şi copaci
În majoritatea statelor din Africa, în această perioadă, bisericile sunt decorate cu Vitenge şi Kanga- haine confecţionate în formă de fluturi, flori, copaci şi banane. Imnurile creştine sunt însoţite de bătăi de tobe şi Kigelegele – sunete de înaltă ţinută morală realizate de femei. După masa de Paşte, au loc dansuri tradiţionale în afara bisericii.
Cele Douasprezece staţii ale Crucii
Paştele în Israel are o semnificaţie specială, deoarece ritualurile creştine au rădaăcini în tradiţiile evreieşti. Astfel, pentru sărbătorirea Paştelui, credincioşi crestini din întreaga lume se adună în Oraşul Sfânt, Ierusalim. Masa de Paşte este sărbătorită la Biserica veche a Sfântului Mormânt din Ierusalim.
În timpul Pastelui, au loc multe procesiuni În Israel. Acestea urmează drumul lui Iisus la Golgota, traseul fiind numit “Douăsprezece Staţii ale Crucii” ,mulţi turişti din diferite părţi ale lumii ţinând să ia parte la această procesiune. Participarea este considerată o practică sfântă pentru creştini.
Pomul împodobit cu ouă şi biciuitul cu nuiele de mesteacăn
În duminica Paştelui, la New York şi în alte oraşe au loc parade mari de Paşte. Pieţele sunt frumos decorate, iar casele – împodobite. Iepuraşul de Paşte şi ouăle de lemn au fost introduse în folclorul american de coloniştii germani, care au sosit în ţară în jurul anului 1700. Treptat, au fost importate şi alte tradiţii, dintre care cea mai de succes se dovedeşte a fi decorarea unui copac cu ouă de Paşte.
În Suedia, în amintirea suferinţelor petrecute de Iisus, în vinerea dinaintea Paştelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de mesteacăn, decorate şi împodobite.
În Grecia – catafalc purtat pe străzile oraşelor
Prima ceremonie este ţinută în Vinerea Mare, cunoscută drept ziua coborârii trupului Mântuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar şi purtat pe străzile oraşului, urmat de credincioşi cu lumânările aprinse. Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor, iar atmosfera generală este de voioşie şi bună dispoziţie. La miezul nopţii iau lumina şi îşi spun „Hristos a înviat!” (în limba greacă, „Christos anesti!”).
În prima zi de Paşte, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, care se numeşte Christopsomon.
În Bulgaria – daruri între prieteni şi rude
La miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se adună la biserică, aducând ouă roşii şi pâine. Procesiunea este foarte asemănătoare celei de la noi. Una dintre tradiţiile specifice în Bulgaria este ca oul roşu care se loveşte de zidul bisericii să fie primul mâncat. La masă, oamenii ciocnesc ouă, iar cel care rămâne cu oul întreg este cel despre care se crede că va avea un an plin de noroc. În zilele dinaintea sărbătorilor de Paşte, familiile creştine trimit pâine şi ouă vopsite ca daruri pentru prietenii lor turci. Persoana care transportă ouăle primeşte, de obicei, câţiva bani în semn de mulţumire. Astfel de daruri se fac şi rudelor mai îndepărtate, părinţilor spirituali şi altor apropiaţi, iar femeile sunt udate cu apă pentru a le merge bine tot anul.
