Potrivit directorului CAS Prahova, specialiştii din sistemul sanitar de stat pleacă din cauza gărzilor prost plătite, dar extrem de grele
N. Dumitrescu
Conform conducerii Casei de Asigurări de Sănătate Prahova, lipsa medicilor de familie rămâne o problemă acută și la nivelul anului 2023. Astfel, așa cum a declarat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, directorul general al acestei instituții, Cătălin Măguleanu, județul Prahova are, în momentul de față, un deficit de 43 de medici de familie, existând posibilitatea ca numărul acesta, pe viitor, să fie și mai mare, având în vedere faptul că jumătate dintre cei 325 de medici de familie care activează acum în județ au peste 60 de ani, aceștia apropiindu-se de vârsta de pensionare. Dincolo de situația menționată – care nu este una nouă, reamintind faptul că inclusiv anul trecut a atras atenția că în următorii ani Prahova va rămâne fără medici de familie în contextul în care, inclusiv la nivel național, vârsta medie a acestora este una îmbătrânită, directorul CAS Prahova a ținut să dea și o veste bună și anume că, după ani buni în care comuna Cosminele nu a avut medic de familie, acum această problemă a fost rezolvată. În plus, în momentul de față, în cazul a 28 de comune în care există deficit de medici de familie, s-a luat decizia, cu viza Direcției de Sănătate Publică Prahova, de a se putea înființa și puncte de lucru, cu precizarea că un medic de familie poate deschide până la două puncte de lucru, la această soluție recurgându-se, de exemplu, la Gura Vitoarei unde, după decesul unuia dintre cei doi medici din comună, un medic de familie din Ploiești a deschis un asemenea punct de lucru pentru a prelua cei 4000 de pacienți care nu mai aveau medic. Directorul CAS Prahova a adus în discuție și lipsa medicilor specialiști din județ, acesta susținând că unul dintre motivele pentru care medicii au plecat din sistemul sanitar public îl reprezintă gărzile prost plătite, dar foarte grele, unii dintre ei ajungând inclusiv să-și pună… pampers pentru a face față numărului mare de pacienți pe care trebuie să-i consulte pe timpul gărzii.
”Avem, în continuare, o mare problemă cu medicii de familie în Prahova, mai exact cu lipsa lor, deficitul în mediul urban fiind de 15 medici, iar în cel rural de 28. În plus, 77 de medici de familie au peste 65 de ani, aceștia având prelungită activitatea anual”, a ținut să declare directorul CAS Prahova, care a menționat că, la nivel rural, în cazul unora dintre comune s-a identificat soluția acoperirii deficitului de medici, și anume înființarea de puncte de lucru, fiind vorba despre comunele Albești-Paleologu, Apostolache, Bălțești, Berceni, Boldești-Grădiștea, Brazi, Brebu, Bucov, Călugăreni, Cărbunești, Colceag, Cosminele, Drajna, Dumbrava, Filipeștii de Târg, Florești, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Lapoș, Măgurele, Păcureți, Podenii Noi, Sângeru, Secăria, Talea, Târgșoru Vechi, Tătaru, Telega. Întrucât la nivel de județ, inclusiv la cel mai mare spital din Prahova – Spitalul Județean de Urgență Ploiești – se înregistrează o lipsă a medicilor specialişti, directorul CAS Prahova a explicat și care este motivul care i-a determinat pe unii dintre aceştia să plece. ”În urma discuțiilor pe care le-am avut cu unii dintre medici, am reţinut că plecarea lor este legată mai ales de modul în care se face plata gărzilor, ordinul prin care este reglementată tarifarea gărzilor nemaifiind actualizat de mult timp, recomandarea mea fiind ca, în acest caz, să se adreseze Ministerului Sănătății, pentru că plata nu ține de CAS Prahova. Iar un medic a preferat, de pildă, o clinică în cadrul căreia gărzile nu erau grele, în condițiile în care, când era la Spitalul Județean, din cauza numărului mare de pacienți pe care îi consulta în timpul unei gărzi, ajunse se să-și pună și el pampers! În aceste condiții, dată fiind adresabilitatea crescută în cazul unor instituții sanitare, este clar că se impune o diferențiere în ceea ce privește finanțarea spitalelor, însă, sunt foarte multe constrângeri legislative”, a mai declarat Cătălin Măguleanu. Acesta a ținut să mai menționeze și faptul că la nivel de județ sunt derulate și o serie de programe naționale de sănătate, care se desfășoară fără probleme în ceea ce privește finanțarea, ocazie cu care s-a constatat și faptul că a crescut atât numărul de persoane cu diabet, cât și al pacienților cu diagnostic oncologic. În acest context, acesta a ținut să precizeze: ”Acolo unde s-au putut desfășura programele naționale de sănătate, rezultatele sunt extraordinare, cum este pe zona de diabet. În Prahova sunt 40.000 de pacienți cu diabet, un început bun pe care vreau să-l scot în evidență fiind cel de la secția de specialitate a Spitalului Județean de Urgență Ploiești, unde s-a reușit montarea, deja, la 25 dintre pacienți, a unor pompe de insulină și de sisteme de monitorizare a glicemiei. Pornind de la această reuşită, dorința noastră este ca, pe viitor, chiar la acest spital, să se înființeze un Centru regional pentru tratarea persoanelor cu diabet, unde să vină nu doar prahoveni, ci să deservească și pacienți din județele limitrofe. De asemenea, s-a mai constatat și faptul că numărul pacienților cu diagnostic dat de medicii oncologi s-a mărit, în anul 2022 fiind înregistrate peste 4.000 de persoane care au medicație oncologică”.
În ceea ce privește soluționarea dosarelor de recuperare a sumelor aferente concediilor medicale depuse de către angajatori, directorul CAS Prahova a declarat că la data de 1 ianuarie 2023 erau peste 12.600 de cereri în așteptarea acestui tip de plăți. ”În momentul de față, suntem la nivelul anului 2021 în ceea ce privește plata concediilor medicale solicitate de către angajatori. În anul 2022, de pildă, pentru concediile medicale aflate în așteptare s-a achitat suma de de 214 milioane de lei. Nu avem cum să soluționăm cererile în termenul legal de 60 de zile. Decizia de a se efectua plata se face numai după o verificare foarte riguroasă. Dar trebuie să menționez şi faptul că unul dintre motivele pentru care sunt mult întârziate aceste plăți este că aproape jumătate dintre cererile depuse de către angajatori sunt transmise greșit. Tocmai de aceea, pentru a se putea evita aceste situații și pe viitor, am stabilit organizarea unor întâlniri cu contabilii care ne transmit aceste documente, pentru a le fi explicate detaliile de întocmire corectă a actelor pe care trebuie să le transmită către noi”, a mai menționat Cătălin Măguleanu.
