Nicoleta Dumitrescu
Astăzi, 28 martie 2023, se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, motiv pentru care, încă de ieri, în săli care mai de care mai importante, oameni de stat și politicieni, la rândul lor care mai de care mai importanți, au ținut să vorbească despre rolul pe care ”Legea fundamentală” l-a avut și-l are pentru statul român. Așa s-a întâmplat inclusiv în Casa Poporului, ieri, Parlamentul, printr-o adunare solemnă, deschizând seria evenimentelor şi a manifestărilor organizate de Curtea Constituţională pe parcursul anului 2023, care a fost declarat de către plenul CCR ”Anul Centenarului Constituţiei României Întregite”.
S-a vorbit frumos în plenul Parlamentului despre centenarul Constituției, chiar și șeful statului subliniind faptul că ”această moștenire presupune o răspundere comună, care aparține clasei politice, dar și Parlamentului – care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituționale”, în timp ce președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a punctat faptul că următoarea revizuire a Constituției poate fi momentul potrivit pentru o lege fundamentală care să țină pasul cu vremurile. Însă, dincolo de marea înflăcărare a vorbitorilor, în discursurile avute, aceștia nu au reușit decât să scoată, și mai în evidență, faptul că în multe și nenumărate situații- iar exemple sunt cu duiumul!- chiar ei, politicienii, nu au ținut cont de multe prevederi ale Constituției, în contextul în care nu puţini se consideră ”mai cu moț”, deși, așa cum scrie negru pe alb, chiar în legea fundamentală – ”Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice”!
Oricum, politicienii se consideră o categorie aparte, de oameni speciali, iar asta se observă imediat după ce se văd cu voturile adunate în baza unui munte de promisiuni, pentru că, scăldându-se ulterior în mări și oceane de populism ieftin, aceștia nu fac altceva decât să-și vadă de interesele proprii sau de grup. Iar cel mai bun și recent exemplu este cel al politicienilor din coaliția aflată acum la guvernare, care nu reușesc să se pună de acord cu reforma pensiilor speciale. Considerat un ”cartof fierbinte”, acest subiect, mai exact tranșarea lui, este pasat de la unul la altul, în condițiile în care niciun lider și niciun partid nu îşi asumă responsabilitatea unei decizii privind tăierea pensiilor speciale.
Tema pensiilor speciale nu-i nouă, a mai bântuit și alte guverne și politicieni care s-au perindat pe la București, pe la Palatul Victoria, numai că acum este altceva, pentru că la mijloc sunt bani europeni pe care ar urma să-i primească România. Şi care nu sunt deloc puțini…
Cu întortocheala discursurilor, în care sunt mai mult decât ași, politicienii așteaptă, ei între ei, să vadă cine va face primul pasul răspunderii în acest caz, deși, e clar, tendința este mai degrabă a pașilor făcuți în spate. Iar motivul se știe: în umbra dar și în interiorul fiecărui partid în parte există oameni speciali care, firesc, nu merită doar lefuri speciale, ci și pensii speciale! Și, prin urmare, firesc, o renunțare de bună voie e cam greu de conceput. Numai că, de data aceasta, posibilitatea pierderii a 3 miliarde de euro – noua tranșă din PNRR, a treia, care i-ar reveni României- ar reprezenta, de departe, cea mai scumpă ceartă între partenerii aflați la guvernare, în condițiile în care cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei pe an! Se va ajunge, într-un final, la o înțelegere? Rămâne de văzut, deși, e foarte clar, nimeni nu este dispus să cedeze atât de ușor, fiecare considerând că are în spate propriile argumente de a spune nu tăierii pensiilor speciale.
