Numărul copacilor care acoperă o zonă vastă a Africii Subsahariene a fost stabilit pentru prima dată datorită unei metode care combină observaţiile prin satelit şi inteligenţa artificială, ceea ce ar putea îmbunătăţi conservarea acestor rezervoare de carbon, potrivit unui studiu publicat recent în revista Nature, relatează AFP, citată de Agerpres. Estimările anterioare supraestimaseră stocarea carbonului, au explicat cercetătorii, ale căror studii s-ar putea dovedi cruciale în lupta împotriva deşertificării. Potrivit studiului, există 9,9 miliarde de copaci pe o fâşie de pământ arid care se întinde pe aproape 10 milioane de km2, de la Oceanul Atlantic până la Marea Roşie, aproape cât suprafaţa Chinei. În zonele aride, copacii captează carbonul mult mai mult decât ierburile şi alte specii de plante din regiune, chiar dacă, luaţi individual, stochează relativ puţin. În regiunea studiată, copacii ar stoca în total echivalentul a 0,84 miliarde de tone de carbon, au calculat cercetătorii, în comparaţie cu pădurile franceze care reţin aproximativ 2,4 miliarde de tone de carbon. Oamenii de ştiinţă au folosit inteligenţa artificială pentru a analiza peste 300.000 de imagini de înaltă rezoluţie din satelit, cu scopul de a determina zona acoperită de frunzele fiecărui copac în regiunile aride. Această metodă „ne informează despre ciclul carbonului şi asupra cantităţii de carbon captate de copaci care atenuează schimbările climatice”, a declarat Compton Tucker, unul dintre autorii studiului. Aceste date reprezintă un prim pas către dezvoltarea unor politici de conservare mai bune, prin îmbunătăţirea monitorizării programelor de conservare a pădurilor de către oamenii de ştiinţă şi de către cei care investesc în proiecte de credite de carbon. „În finanţele verzi sunt mulţi bani dedicaţi evitării defrişărilor care nu au fost folosiţi, din lipsa unui sistem de verificare”, a declarat Philippe Ciais, cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică şi Energii Alternative (CEA), participant la studiu. Aceeaşi metodologie ar putea fi folosită în alte zone aride, inclusiv în Australia, vestul SUA sau Asia Centrală şi ar putea ajuta proiectul „Marele Zid Verde”, care are ca scop regenerarea savanelor, pajiştilor şi terenurilor agricole din Sahel.
