Nicoleta Dumitrescu
Dezbaterile pe cel mai fierbinte subiect al politicienilor – pensiile speciale, mai exact necesitatea reducerii lor, a scos la iveală, dacă mai era nevoie de o altă confirmare, cât de cinici și de duplicitari sunt aceștia, când vine vorba de a-și lua apărarea, ei între ei, când vine vorba de interes.
Pentru că, așa cum s-a văzut, după luni întregi de negocieri, abia ieri s-a dat un vot în Parlament pe tema legii privind pensiile de serviciu, fără însă ca și amendamentele votate să elimine, definitiv, privilegiile acordate… specialilor. Iar asta se întâmplă din cauza faptului că, așa după cum s-a văzut, în continuare, cei care primesc pensii speciale se cred mai mult decât îndreptățiți ca să le primească.
Și sunt multe, multe exemple de astfel de privilegiați, în contextul în care, în marea de pensionari speciali din România, o categorie aparte o reprezintă ”tinerii pensionari” care au devenit lefegii, evident tot la stat, plătiți cu dublul salariului minim! Pentru că nu este minister în care să nu fi fost angajați cei care s-au pensionat mult mai devreme decât alții, respectiv cei care s-au retras din activitate pe la vreo 42 – 45 de ani. Iar asta înseamnă că, pe lângă pensia specială lunară a acestora, de peste 9.000 de lei, mai încasează, tot lunar, și tot de la stat, alți vreo 7000 de lei! E corect? Cu siguranță că nu este corect, iar incorectitudinea aceasta o trăiesc și o simt, zilnic, atâția și atâția pensionari cu pensii mici sau foarte mici.
Numai că, în loc să tacă și să recunoască faptul că, într-adevăr, fac parte din categoria privilegiaților, unii dintre politicieni nu se abțin nici în a face tot soiul de declarații, mai mult decât uluitoare, ca un adevărat atac frontal la bunul simț. Un exemplu este cel al unui senator liberal, care a ținut să catalogheze pensia unui ”special”, în cuantum de peste 4.000 de lei, drept… ”pensie de subzistență”! Adevărul este însă unul cu totul altul! Astfel de aprecieri sunt rostite și rotogolite – fără niciun fel de jenă- şi pentru că politicul este la mijloc, peste tot și în toate!
Și asta din cauza faptului că tot politicul a închis ochii la pensiile specialilor, dovadă că, inclusiv în momentul de față, nu este partid care să nu-și fi numit, pe diverse funcții, de la secretari de stat până la șefi de direcții și diverse servicii ori consilieri, pe cei care s-au pensionat până în vârsta de 50 de ani! Oare cine sunt aceștia? Nimeni alții decât cohorta de specialiști cu care, în campaniile electorale, liderii partidelor se tot lăudau că vor veni cu oameni competenți și bine instruiți, cu ajutorul cărora se vor găsi răspunsuri și soluții la toate problemele românilor.
Acum, organigramele ministerelor și ale tuturor instituțiilor statului sunt pline de angajați din categoria privilegiaților de partid! Sunt cei din categoria finilor, nașilor, cumetrilor, copiilor și nepoților și lunga listă de privilegiați poate continua, mulți dintre ei fiind inclusiv dintre cei care primesc pensii speciale. Degeaba, o dată la patru ani, s-a tot sperat în schimbare, mai ales în schimbarea de mai bine, atât de trâmbițată, la vremea solicitării voturilor. Sub farduri, politicienii au rămas aceiași, iar dovada cea mai bună a acestui lucru este faptul că, atunci când vine vorba să se strângă cureaua, ei se dau, mereu, la o parte! Pentru restul lumii, realitatea nu reprezintă decât provocarea în a rezista în fiecare zi!
