Luiza Rădulescu Pintilie

Dacă, numericeşte, oraşul Mizil- cu o istorie care vine spre noi din neolitic, consemnat într-un pergament slavon sub numele unui pârâiaş ce-l traversa, Eşteu, iar acum păstrând în denumirea sa influenţe turceşti ori poate parfumul vremurilor în care, acum vreo trei secole, poposea aici poșta de cai („menizil) ce se îndrepta de la Buzău la Ploieşti – sărăceşte din ce în ce mai mult, spiritualiceşte balanţa înclină frumos spre creşterea sa.
Iar Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta” la Mizil a contribuit, de la cea dintâi ediţie a sa, din 2007, la o asemenea creştere, devenind – aşa cum şi-au dorit iniţiatorii şi organizatorii săi, dăruiţii profesori Laurenţiu Bădicioiu şi Victor Minea – un brand al oraşului şi construind în jurul său, de la an la an, o statornică stare de spirit şi o hartă a unei geografii de spirit din ce în ce mai cuprinzătoare. Argumentele nu sunt deloc puţine, dar merită reţinut că, de-a lungul timpului, au fost prezente sau au transmis mesaje numeroase personalităţi, printre care s-au aflat: Solomon Marcus, Ioan Aurel Pop, Eugen Simion, Ștefan Cazimir, Mircea Ionescu Quintus, Alexandru Mironov, Corneliu Leu, Nicolae Dragoș, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Vasile Tărâțeanu, Nicolae Dabija, George Stanca, Mihai Stănescu, Mircea Dinescu, Dan C. Mihăilescu, Daniel Cristea-­Enache, Sorin Preda.
În urmă cu câteva zile s-a încheiat cea de-a XVI-a ediţie a festivalului, iar trenul internaţional al poeziei şi al epigramei s-ar putea spune că avut o nouă oprire memorabilă în gara din Mizil – acea urbe pe care un primar de cândva ar fi vrut să o facă port la mare – şi aducând, astfel, peste ani, la zi, momentul istoric în care, la 1900, expresul București-Berlin a făcut staţie aici.
Revenind la prezent, ediţia abia încheiată are fără doar şi poate istoria sa. Într-o scurtă prezentare transmisă de profesorul Laurenţiu Bădicioiu, acesta remarcă participarea, la ambele secţiuni ale festivalului-concurs (poezie şi epigramă) a nu mai puţin de 665 de concurenţi, fiind, după cum subliniază, probabil cea mai numeroasă participare. Iar profesorul care este, nu putea să nu remarce, chiar de la ­început, şi faptul că s-au înscris 251 de elevi, iar la secţiunea „Poezie” (de altfel cea care reconfirmă din plin zicerea că „românul s-a născut poet”, dovadă că din numărul total de concurenţi 504 au ales să se exprime poetic), primele trei locuri ale podiumului au fost ocupate de elevi din colegii ploieştene. La rândul lor, liceele partenere „Gheorghe Palade” din Puhoi, Moldova și „Mihai Eminescu” din Carapciu, Ucraina, au obținut rezultate remarcabile la ambele secţiuni.
Creaţiile concurenților (proveniţi din toate judeţele României, dar şi din Moldova, Ucraina, Israel, Canada, USA, Anglia, Franța) au fost evaluate de juriile celor două sec­ţiu­ni: la „Epigramă” – George Corbu, președintele Uniunii Epigramiști­lor din România; Florin Rotaru, secre­tarul general al UER; inspectorul școlar de limba română Mihai Morar, iar la „Poezie”: scriitoarea și jurnalista Victoria Milescu, inspectorul școlar de limba română, prof. dr. Cristina Marian-Ionescu și dr. Dumitru Sârghie.
Câștigătorii actualei sunt: la secțiunea „Poezie” – Maturi: Marele premiu „George Ranetti” – Daria Dumescu, din Iași; locul doi, Premiul „Grigore Tocilescu” – Cristina Niță din Bacău; locul trei, Premiul „Agatha Bacovia”, Dimitrie-Sorin Pană, din Titu; la secţiunea Poezie – Elevi: Marele premiu „George Ranetti” – Busuioc Alexandra, de la C.N. „Regina Maria”, din Ploiești, prof. îndrumător Faur Raluca; Premiul „Grigore Tocilescu” – Gheorghe Ioana Deborah, de la Colegiul Națio­nal „Al. I. Cuza” – Ploiești, îndrumă­tor: prof. Eugenia Dârmon, iar Pre­miul „Agatha Bacovia” Cîrstea Lydia, de la C.N. „Mihai Viteazul” – Ploiești, prof. îndrumător Mihai Morar, inspector( La secțiunea Poe­zie, cei de pe primul loc au obținut și ­Premiul „George Stanca”, oferit de soția scriitorului, dna Elena ­Stanca); la secțiu­nea Epigramă-Maturi: Marele premiu „George Ranetti” – Laurențiu Ghiță; Premiul „Grigore Tocilescu” – Ionuț Daniel Țucă, din Constanța, iar premiul „Agatha Bacovia” – Grigore Cotul, cu premiu și anul trecut;la Epigramă – Elevi, Marele premiu – Gheorghe Ioana Deborah, de la C.N. „Al.I. Cuza” Ploiești, prof. îndrumător Eugenia Dârmon; Premiul „Grigore Tocilescu” – Crișan Andrei, din Giroc, Timiș, iar Premiul „Agatha Bacovia” Vorobeț Sofia, de la Liceul „Mihai Eminescu”, din Carapciu, Ucraina, prof. îndru­mător Lena Miglei.

Au onorat gala de premiere prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Varujan Vosganian – prim vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, precum și prof.univ.dr. Marian Preda, rector al Universității București.
A prezentat, ca şi la alte ediţii, soprana Daniela Vlădescu.
Sigur, ar merita să fie consemnate multe alte detalii dintre cele pe care le-au purtat… vagoanele simbolicului tren oprit, pentru a şaisprezecea oară, în gara din Mizil, cu prilejul unei festivităţi de premiere care a fost doar pretext de întâlnire şi reîntâlnire între organizatori, concurenţi, premianţi, iubitori de poezie şi epigramă, atmosfera şi toată întâmplarea „vie”, de la faţa locului, cu trăirile şi înţelesurile sale, neputându-se cuprinde, pe deplin, în cuvinte. E lăudabilă strădania organizatorilor de a le fi făcut celebrelor personaje Romeo şi Julieta paşaport internaţional de Mizil şi de a-i prelungi valabilitatea pe termen lung, dar mai ales aceea de a convinge prin valoarea întregii manifestări noi şi noi creatori de a-i însoţi în călătoria anuală la Mizil. O călătorie în care pesemne, cu experienţa sa de navetist, prof.dr. Laurenţiu Bădicioiu va fi răsfoind poate, sub inconfundabilul glas al roţilor de tren, vreo revistă satirico – umoristică dintre cele apărute în perioada interbelică, că nu degeaba le-a consacrat teza sa de doctorat şi o interesantă carte ce este considerată o contribuiţie veritabilă la limpezirea tezelor referitoare la conceptele de umor şi comic (…), un reper important pentru cei care vor dori să mediteze asupra evoluţiei comicului în această nouă etapă a evoluţiei umanităţii (Prof.univ.dr. Eugen Negrici).