În România nu vor fi construite garduri la frontiere, urmând ca proiectul pilot pe care autorităţile române îl vor realiza cu Comisia Europeană şi instituţiile europene să fie unul de bune practici, pentru a arăta cum se cooperează şi se protejează graniţele externe, potrivit unor surse politice, citate de Agerpres.
„În România nu este vorba despre garduri”, au transmis sursele citate. Aceleași surse politice au indicat că, în ceea ce priveşte Bulgaria, situaţia este diferită, această ţară având deja garduri cu Turcia şi fiind pe ruta de migraţie şi sursă de intrare către UE.
Liderii Uniunii Europene au convenit la summitul de la Bruxelles o serie de măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE, a transmis Agenţia de presă dpa, preluată de Agerpres. „Vom acţiona pentru a întări frontierele noastre externe şi a preveni migraţia ilegală”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după summit.
Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică.
Statele UE vor de asemenea să faciliteze recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora, a mai spus Von der Leyen. Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. O parte din ţările membre au mărit presiunea pentru o astfel de soluţie, la care nu se face însă referire explicită în textul declaraţiei adoptate.
La sfârşitul summitului, Nehammer şi-a exprimat totuşi satisfacţia: „Avem angajamentul că toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea acestor frontiere externe”, a spus el, citat de AFP, salutând o „claritate fără precedent”.
Președintele Klaus Iohannis a susţinut la reuniunea extraordinară a Consiliului European că migraţia este o provocare ce reclamă un răspuns european comun, arătând că deşi România nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale.
