Cel puţin unul din zece români, cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, a consumat un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent), arată un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), potrivit Agerpres.
Agenţia Naţională Antidrog elaborează anual un raport naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen.
Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2022, realizat de specialiştii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.
ANA precizează că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populaţia şcolară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.
Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluţie descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puţin faţă de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive. Au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.
Pe componenta bolilor infecţioase asociate consumului de droguri, datele indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual), au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC şi 7,6% au menţionat că sunt VHB pozitive.
