Organizaţiile Eco Ruralis, Romapis şi WWF România solicită retragerea autorizaţiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu neonicotinoide şi conformarea la hotărârea Curţii de Justiţie Europene, care a decis pe 19 ianuarie 2023 că aceste derogări sunt nelegale.
„În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii şi cetăţenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin şi tiametoxam şi se va semăna în judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb şi floarea-soarelui, cu imidacloprid şi tiametoxam, au început în 23 ianuarie şi se vor cultiva în toată ţara, „pe suprafeţele puternic afectate”, conform textului derogării. Menţionăm că imidaclopridul poate „beneficia” de derogări şi în cursul anului pentru culturile de toamnă (de cereale păioase), de pildă, în baza aceleiaşi motivări devenită standard şi tot la cererea cultivatorilor pe suprafeţe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci, o lungă perioadă din an, oamenii şi mediul sunt expuşi la riscurile asociate acestei substanţe, la care se adaugă multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/seminţe şi suprafeţe mai mici sau mai mari”, susţin reprezentaţii WWF România într-un comunicat remis ieri AGERPRES. Aceştia afirmă că Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizaţii „de urgenţă” pentru a permite şi anul acesta tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu substanţe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu şi om, decizia fiind luată înainte de Crăciun fără consultarea părţilor afectate (apicultori, societate civilă), la cererea şi în beneficiul a cinci organizaţii de fermieri mari.
Potrivit sursei citate, aceste substanţe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiţie Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizaţii (derogări) sunt nelegale şi Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea seminţelor tratate cu neonicotinoide. „Substanţele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam şi sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca seminţele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă şi afectează şi alte insecte „benefice” – albinele şi alţi polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul şi gutaţia contaminate. De asemenea, la semănatul seminţelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât şi pentru mediu în general şi oameni „, explică WWF în comunicat.
Potrivit sursei citate, deşi neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parţial în 2014 şi apoi complet, în 2018, România a început cu excepţiile de la regulă încă din 2014.
Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 ţara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiţă, dar nici de floarea-soarelui. „Însă în 2022 şi încă o dată anul acesta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale revine la „tradiţia” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepţia rapiţei). An de an e invocată „urgenţa” şi situaţia excepţională .Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru, după hotărârea Curţii de Justiţie Europeană”, susţin sursele citate.
