Fructele și legumele sunt surse bogate în vitamine, minerale, fibre și fitochimicale (chimicale din plante) ca antioxidanţii. Poate că un consum de 400 de grame pe zi, cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, reprezintă prea mult pentru unii. Dar pot cojile fructelor și legumelor să adauge nutrienţi importanţi în dietă?
Cu siguranţă. De exemplu, vitamine ca riboflavina (B2) și vitamina C, minerale ca fier și zinc se găsesc în cojile a șapte vegetale rădăcinoase: sfeclă, muștar, morcovi, cartofi dulci, ridichi, ghimbir și cartofi albi. Iar merele nedecojite conţin cu 15% mai multă vitamină C, 267% mai multă vitamină K, 20% mai mult calciu, 19% mai mult potasiu și 85% mai multe fibre decât cele cojite. Iar multe coji sunt bogate în fitochimicale active biologic, ca flavonoizii și polifenolii, care au proprietăţi antioxidante și antimicrobiene. Conform Organizaţiei pentru Hrană și Agricultură a ONU, alimentele neconsumate, inclusiv cojile, generează 8-10% din emisiile de gaze cu efect de seră de pe planetă (alimentele care putrezesc pe câmp eliberează metan, gaz cu puternic efect de seră), potrivit The Conversation, Healthline, preluate de Hotnews.
