Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 5% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2021, în timp ce în trimestrul III Produsul Intern Brut şi-a menţinut creşterea în termeni reali cu 1,3% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii (1) publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.
Comparativ cu trimestrul III din 2021, PIB a urcat în trimestrul III din 2022 cu 4,0% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier.
„În perioada 1.I – 30.IX 2022, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX 2021, cu 5,0% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut Trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 288 din 15 noiembrie 2022”, precizează INS.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 357,183 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul II 2022 şi cu 4,7% faţă de trimestrul III 2021. Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni din 2022 a fost de 1.056,34 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 390,134 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4% faţă de trimestrul III 2021. PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022 a fost de 999,994 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5% faţă de perioada similară din 2021.
La creşterea PIB în primele trei trimestre, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de +18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat la +7,6%; informaţii şi comunicaţii (+1,5%), cu o pondere de +6,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu o creştere semnificativă de +22,5%; tranzacţiile imobiliare (+0,7%), cu o pondere la formarea PIB de +6,9%, care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de +8,7%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,9%), cu o pondere la formarea PIB de +7,1%, înregistrând o creştere a volumului de activitate de +14,4%.
„O contribuţie pozitivă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,7%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu +6,4%”, precizează INS.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu +5,8% contribuind cu +3,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +7,3% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut în volum la +9,9% şi a contribuit cu +0,7% la creşterea PIB. Un impact negativ l-a avut exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu +11%, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+11,2%).
