Florin Tănăsescu
Bonom, om din popor, stă de ceva ani buni doar în ogradă. Uşuie uneori câinele, latră foarte rar la gâscă, se-nfurie, în somn, la raţă. Dar, se întâmplă şi invers: Câinele îl uşuie – da’ foarte des, gâsca îl latră – şi mai des, iar raţa îi frige câte una în scăfârlie. De pliciseală, nu de alta!
Odată, un zbanghiu i-a scos uşa din ţâţâni şi-a pus-o în loc de fereastră. Iar p-aia de-i zice fereastră, a pus-o pe pragul fostei uşi.
A mârâit Bonom? Ţi-ai găsit!
Fondanta pe colivă a fost când o vrabie s-a găinăţat pe el. A zis „Doamne ajută! Dacă nu curge, pică!”.
(Vrabia era un avion charter, care ducea o delegaţie de partid la nu’ş ce congres la Mamaia).
Cât despre găinaţ…
(Nu scriem ce era, că-i stricăm sărmanului om picătura de fericire).
Vorbea şi în pilde când îşi lingea rănile de la „castanele” pe care i le trăgea în cap raţa: „Cu răbdarea, treci şi marea”.
„Care mare, bre, că mata de-abia mai ieşi din curte să vezi dacă se umflă gârla când plouă!”, l-a întrebat un megieş.
Cu grijă, să n-o rupă, a scos din buzunarul de la piept o vedere pe care scria: „Salutări de pe litoral. Marea nu face valuri. Nici oamenii. Noi ne întoarcem joi”.
Aşa văzuse el marea: doar în ilustrate.
Nimeni n-a întrebat care joi? A doua zi după marţi, când sunt trei ceasuri rele?
Sau trei decenii din ce în ce mai naşpa?, cum zic copiii lui, plecaţi din bătătura România?
”Nu’s ceasuri, sunt timpuri grele!”, trage concluzia votantul Bonom. Da’-n şoaptă, să nu sperie vecinii:”Numai că şi vecinii ştiu asta. Doar sunt rude cu el. Că, vorba aia, toţi „de la Râm ne tragem”. Asta, în teorie. Că practica – cuminţenia din ţară – ne omoară.
Şi d-aia latră la el gâsca parlamentară. Nu orătania din ogradă!
Iar câinii din guvern îl uşuie când îi întreabă cum trece el iarna.
Deci, să nu credeţi că vreun localnic i-a pus fereastra în locul uşii. Era un diliu de la Guvern, care a zis că intră prea multă lumină de la Lună în casa lui.
Bonomi suntem cam toţi prin ograda asta.
Şi fericiţi când ne uşuie câinele, ne latră gâştele, ne trag câte una-n freză raţele.
Şi incredibil de cuminţi!
