• Femeile-cele mai speriate
• 45% dintre cei intervievaţi consideră că, într-o situaţie de criză, Armata Română are capacitatea de a apăra ţara, iar peste 52 % nu au încredere în partidele politice
Aproape două treimi dintre români se declară foarte îngrijoraţi şi destul de îngrijoraţi de posibilitatea extinderii în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, potrivit Agerpres.
Conform unui sondaj realizat de Universitatea din Bucureşti, în perioada 14 septembrie – 5 octombrie, 29,9% dintre cei intervievaţi au spus că sunt foarte îngrijoraţi de posibilitatea extinderii în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, iar 35,5% destul de îngrijoraţi. La această întrebare, 19,9% din cei chestionaţi au afirmat că sunt nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 7,5% destul de puţin îngrijoraţi, iar 6,3% deloc îngrijoraţi. Ponderea non-răspunsurilor a fost de 0,9% din total eşantion.
Conform studiului, tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populaţie: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului), respectiv din regiunile vest şi sud-est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat şi locuitorii din Bucureşti sunt mai puţin îngrijoraţi decât restul populaţiei de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina. Pe de altă parte, 59% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de situaţia economică a familiei proprii. Astfel, 20,4% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijoraţi, 25,3% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 10,3% destul de puţin îngrijoraţi, iar 5,3% deloc îngrijoraţi. 0,4% din total eşantion nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare.
Cercetarea evidenţiază faptul că persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupaţie, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului) se declară foarte şi destul de îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. Se declară destul de puţin sau deloc îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor mai ales tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.
Peste o treime (38%) dintre subiecţii studiului consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9% sunt în dezacord parţial sau total. Aproximativ 45% dintre participanţii la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra ţara, 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% îşi exprimă dezacordul parţial sau total.
O treime (34%) dintre cei intervievaţi crede că în caz de stare de urgenţă sau criză naţională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie, 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din totalul eşantionului. Peste jumătate dintre cei intervievaţi (52,6%) nu au încredere că în caz de criză naţională partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie, în timp ce 21,8% dintre respondenţi declară că sunt de acord, total sau parţial, cu afirmaţia „În caz de criză naţională, cred că partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie”.
Unul din trei români (32%) consideră că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Aproape 40% dintre români spun că, atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează întotdeauna sau foarte des pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată.
Peste un sfert (28%) dintre cei intervievaţi cred că în caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiaţi sau sinistraţi, 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Unul din patru respondenţi (25%) spune că în ultimele şase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul. Majoritatea populaţiei consideră că relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/naţionale sunt bune, doar în jur de 15% ai o părere contrarie.
Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie utilizând metoda interviurilor faţă în faţă. Eşantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,6%, la un grad de încredere de 95%.
