* 3 din 10 români au prediabet
Ziua de ieri, 14 noiembrie, a fost dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima dată la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006, potrivit unui documentar realizat de Agerpres.
Pentru ediţia din anul 2022 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat, ONU reia tema de anul trecut, axându-se pe importanţa accesului la tratament. Deşi au trecut o sută de ani de la descoperirea insulinei, milioane de persoane cu diabet continuă să fie lipsite de tratamentul necesar. Organizaţia încurajează şi susţine comunitatea globală a suferinzilor de diabet să schimbe această stare de fapt: „Acţionând unitar, comunitatea persoanelor cu diabet din întreaga lume are forţa numerică, capacitatea de influenţă şi determinarea pentru a produce o schimbare în acest sens”, arată organizația.
În România, conform studiului epidemiologic PREDATORR din anul 2014, (ultimul studiu naţional de prevalenţa diabetului în România), aproximativ 11,6% din populaţia adultă (20-79 de ani) are diabet. Aceasta înseamnă cu 31,8% mai mult decât media globală (8.8%) şi cu 70% peste media europeană.
Potrivit site-ului Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, 3 din 10 români au prediabet. Un număr de 7 din 10 români au ajuns pentru prima dată la medic în stadii avansate ale bolii, cu complicaţii deja instalate, arată arpim.ro.
Pentru scăderea incidenţei bolii în rândul populaţiei şi prevenirea complicaţiilor, este esenţială o politică unitară şi transparentă la nivel naţional pentru prevenţie în diabet.
La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului. Printre iniţiatorii legii se numără Laszlo Attila, preşedintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat, precum şi experţii Forumului Român de Diabet. Actul normativ cuprinde următoarele trei direcţii de acţiune: I. Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; II. Screening pentru depistarea precoce a diabetului; III. Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului.
După promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, ţara noastră se numără printre puţinele din lume care au o lege prin care se reglementează prevenţia diabetului zaharat, se arată într-un comunicat de presă al Forumului Român de Diabet. Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, https://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ‚’Registrul de Diabet’’, pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia „Le Diabete’’, prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.
Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.
Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare care reuneşte pe toţi cei interesaţi de prevenţia, diagnosticarea şi managementul integrat al diabetului zaharat, inclusiv Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice alături de Federaţia Română de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice. Iniţiativa se alătură celei similare create la nivelul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice şi Forumului European al Diabetului.
Diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine. Diabetul zaharat poate fi de tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, şi de tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. Un al treilea tip de diabet este cel gestaţional, ce se poate declanşa în perioada de sarcină la femei sănătoase. Chiar dacă dispare după perioada de sarcină, poate creşte riscul apariţiei diabetului de tip 2.
Dacă diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, cel de tip 2 poate fi evitat prin controlul greutăţii, o dietă sănătoasă şi activitate fizică regulată. Persoanele aflate în grupa de risc, identificate în funcţie de vârstă, circumferinţa taliei şi istoricul medical al familiei este indicat să fie controlate periodic pentru determinarea nivelului de glucoză în sânge, conform site-ului Federaţiei Asociaţiei Diabeticilor din România, fadr.ro.
Potrivit Ghidului de management al diabetului zaharat, elaborat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, o dietă care poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariţiei diabetului de tip 2 ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: eliminarea/limitarea zahărului şi a glucidelor rafinate din dietă, scăderea aportului de glucide, scăderea dimensiunilor porţiilor, consumul alimentelor bogate în fibre, optimizarea nivelurilor de vitamina D, scăderea aportului de alimente procesate, consumul de apă în dauna băuturilor îndulcite artificial sau a sucurilor de fructe, conform societate-diabet.ro.
În condiţiile unui control inadecvat al diabetului, creşterea glicemiei poate provoca, în timp, leziuni în întregul organism, afectând în special ochii, rinichii, vasele de sânge, inima şi sistemul nervos, arată doc.ro. Controlul greutăţii şi evitarea sedentarismului ajută în ameliorarea simptomelor diabetului, însă persoana diagnosticată este necesar să fie în permanenţă monitorizată de către medicul specializat în boli de nutriţie.
