George Marin
Încă netrecut prin filtrul „Razelor Pix” și având în față un oponent despre care se știa că este tehnic, fâșneț, cu explozie, Borța a fost alesul radiografiei noastre.
Cu siguranță că Borța a respectat cerințele tactice generale ale postului său, ca mijlocaș dreapta în formula 1-3-5-2, în cele 61 de minute în care s-a aflat pe teren. Ca și Țicu, omologul său de pe partea stângă, Borța s-a repliat ca fundaș dreapta în momentele de atac ale adversarilor. Așadar, el a fost nevoit de situație să baleieze toată partea dreaptă a terenului. A făcut-o, dar mai timid în a acoperi și ultima treime a terenului advers(nedepășind colțul careului mare), acolo unde nu s-a sincronizat cu Dumitriu și Ivanovski (min. 7), sau unde a ratat învăluirea la o altă neînțelegere cu Dumitriu (min. 31). Centrările trimise de el au venit de pe la jumătatea terenului constănțean, spre înainte (min. 30 – greșită, 45 și 57). Ultima a fost, fără discuție, foarte bine trimisă, în spatele apărării, deviată salvator în corner. Spre bucuria noastră, din acest corner s-a născut golul lui Tamaș.
Dacă în privința acoperirii fizice a terenului Borța s-a prezentat conform cu cerințele băncii tehnice, credem noi, în ceea ce privește jocul în sine, au fost unele dificultăți legate de transmiterea balonului și de poziționare, vizibile de către oricine.
Deși, în majoritatea timpului, în fața lui s-a aflat Alexi Pitu, Borța a avutmai multe probleme cu Egnanon Kiki, fundașul stânga al Farului, care pare să îi fi făcut ceva pase magnetice de voodoo jucătorului nostru. Borța a încercat pasa, de lungime mică sau medie, spre înainte, în apropierea tușei, prin stânga adversarului, între acesta și linia terenului. Mingea nu a trecut de Kiki (min. 4, 8, 10). Mai mult, la prima pasă în adversar, aceea din minutul 4, Kiki a preluat și,pentru că încă nu s-a inventat faultul wireless, Borța l-a tras atât de vizibil de tricou pe adversar încât l-a înduioșat și pe Istvan Kovács de nu l-a avertizat nici în acel moment, nici după încheierea fazei în avantaj pentru constănțeni. După ce a renunțat la execuție identică (oare i-a luat frica lui Kiki sau a fost mai rațional?), întorcând mingea spre portar (min. 13, 17), Borța și-a luat inima în dinți și a mai încercat o dată și a reușit, pentru Dumitriu, acesta obținând o lovitură liberă din bună poziție, dar bătută slab de Jair (min. 25).De ce ne-am gândit la pase de voodoo? În două rânduri s-a întâmplat ca Borța să facă un pas sau doi înspre înapoi, ca și cum ceva nevăzut l-ar fi tras, lăsându-l pe Kiki să primească mingea de la Pitu (min. 16, 41), în terenul nostru. Mai indicat ar fi fost să își păstreze poziția, fiind destul de aproape de adversar, astfel ca posibilitatea de pasă să îi fie tăiată constănțeanului. Tot la capitolul pase trebuie menționată lipsa de logică a execuțiilor către Irobiso, prins clește între doi adversari (min. 29), sau alta „la bătaie”, puternicul atacant petrolist fiind în marcaj strâns, cu spatele la poarta adversă (min. 47).Nici încercarea de lansare spre atacanți nu a avut succes, portarul constănțean primind simplu și bucuros balonul (min. 23). Dar, durerea cea mare a fost modul în care Borța a încercat, într-o altă situație, să paseze către avanposturi. Mingea s-a dus la adversar, greșeala fiind „completată” de Dumitriu, iar faza s-a dezvoltat de partea Farului și a dus la primul gol marcat deAlibec (min. 11). Se mai poate observa că Borța nu a disputat dueluri în contact fizic direct cu adversarul.
Legat de poziționare, lui Borța i se pot reproșa două situații. L-a „pierdut” pe Louis Munteanu, într-unul din puținele momente în care acesta a părăsit „postul fix” din preajma lui Tamaș, dar a reacționat rapid repoziționându-se bine pentru dublaj la Meijers(min. 15), apoi și Pitu, omul lui Borța, s-a trezit liber, fază rezolvată de același Meijers (min. 24), acestea denotând, totuși, o colaborare bună în partea dreaptă strict defensivă. Nu același lucru se poate spune de colaborarea cu Dumitriu, colegul de linie mediană, dar aici vina este împărțită, mai multe reproșuri îndreptându-se către Dumitriu.
Cine a citit până aici ar putea crede că îl trimitem pe Borța la penitență. Nicidecum! Dar trebuie menționat ce a făcut pe teren, cum, tot atât de bine trebuie să spunem că nu îi putem imputa, de exemplu, două dintre execuțiile aflate în tabelul alăturat la rubrica „Mingi pierdute din posesie”, acestea fiind niște execuții la care Borța a primit baloane greu de stăpânit (min. 37, 49). Nu îi putem reproșa nici faptul că el s-a aflat prins între doi adversari, aici fiind vorba de o așezare nepotrivită a întregului bloc defensiv (min. 29, 33).
Borța a făcut și destule lucruri bune demne de semnalat, unele în momente critice, alături de centrarea bună deja pomenită: aflat în careul propriu, a respins din fața lui Kiki, deși acesta părea că îl întrece în viteză (min. 27), și, tot din centrul careului, a salvat din fața lui Alibec (min. 38), în ambele situații constănțenii putând rămâne față în față doar cu Vâlceanu. Cu ceva șansă, Borța l-a mai blocat o dată pe Alibec, în tușă, când atacantul advers putea scăpa spre poarta petrolistă (min. 40). Dar, nu trebuie uitat momentul când l-a atacat bine pe Kiki și a respins în aut (min. 19), moment care pare că a rupt vraja și i-a dat curaj jucătorului nostru. Inserați, pe scara timpului, acest ultim moment descris printre celelalte pomenite anterior, ca justificare pentru afirmația anterioară!
Așadar, alternanța la titularizare între Pașov și Borța sugerează o concurență serioasă, o luptă sportivă, desigur. Cine va câștiga din această luptă? Echipa, bineînțeles. Dar, există și un vechi proverb românesc, care ne spune că atunci când doi se ceartă, al treilea câștigă!
