Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare zi de joi să citească materiale „cu parfum de epocă despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.
Asociaţia Sportivă Recolta Dumbrăveşti
Pe drumul care duce spre Slănic – Prahova, la o distanţă de 25 km. pe calea ferată şi 15 km. pe şosea, la nord de Ploieşti, în spatele unei bătrâne păduri de stejari, se afla satul Plopeni. Acesta a trăit în perioada comunistă în umbra uzinei cu acelaşi nume şi a fost cunoscut doar ca locul unde apele râurilor Mislea şi Cosmina se varsă în Teleajen. Dar istoria şi trecutul acestei mici localităţi sunt pline de poveşti, vârstnicii amintindu-şi că numele aşezării ar proveni de la o vestită cărare ce trecea printre „plopii seculari” şi ducea la un celebru han din localitate. Acesta se afla pe drumul înspre mănăstirea din localitatea Vâlcăneşti şi străbătea chiar şi o mică porţiune din „drumul sării”. De popasul de la „Valea Plopilor”, foarte cunoscut de haiducii din timpurile vechi sunt legate multe legende. Dar, cea mai vestită dintre acestea ar fi legată de celebrul pictor Nicolae Grigorescu, care în vremea când a fost adus pentru pictarea unei mănăstiri, a vizitat şi o celebră, pe atunci, gură de ocnă aflată în zonă. Impresionat de tratamentul inuman aplicat ocnaşilor, a pictat, pe un perete al mănăstirii, o icoană, cu faţa spre acele locuri, înfăţişându-l pe „Iisus” plângând – fiind de altfel şi singura în această ipostază realizată de cunoscutul artist. În perioada interbelică, aşezarea cu numele Plopeni a funcţionat o vreme drept comună, având în subordine satele Găvănelu şi Ţipăreşti, dar aceste locuri frumoase au atras în această perioadă numeroşi oameni care au făcut, în zonă, afaceri cu petrol. Cel mai renumit a fost Frederic Bosel, cunoscut de localnici ca „Feri Balş”. Acesta a ridicat, împreună cu frumoasa sa soţie, la începutul secolului, pe „colina” de la capătul satului, un frumos palat construit din cărămidă, care domina aşezarea, avea două etaje, o minunată pivniţă şi 113 camere. Alături de „Palatul Preotesei”, situat la câţiva kilometri, în deal, au fost principalele puncte de atracţie pentru turiştii care au vizitat în acea perioadă cunoscuta „Vale a Slănicului”. Cele două impunătoare clădiri ale zonei au sfârşit după terminarea celui de-al doilea război mondial, mai precis odată cu venirea comuniştilor la putere. „Palatul Preotesei”, a cărui vechime atingea aproape un secol de existenţă, a fost victima unor „căutători de comori” din noua Securitate comunistă, iar „Palatul Miresei” – după cum a fost denumită reşedinţa petrolistului „Feri Balş”, al cărui birjar este încă în viaţă, după ce a devenit în timpul răboiului sediul comandamentului de luptă al armatei germane stabilită în localitate, a fost demolat pentru a i se folosi cărămida la construcţia noilor şcoli şi grădiniţe din sat şi zonele sale învecinate. Astăzi, pe locul unde a străjuit „Palatul Miresei” din satul Găvănelu, comuna Dumbrăveşti, se ridică, printr-o finanţare europeană, un modern stadion local.
Dar, sportul rege, fotbalul, a debutat în această comună destul de timpuriu. Prima echipă s-a înfiinţat în vara anului 1960, purtând numele de Asociaţia Sportivă Recolta Sfârleanca şi avea ca teren de joc, o „mică arenă” situată în dreapta staţiei C.F.R. din Mălăieşti. După cum povestesc bătrânii de pe aceste locuri, terenul a fost folosit pentru jocuri demonstrative chiar încă de dinainte de declanşarea celui de-al doilea război mondial, iar printre componenţii primei echipe din Sfârleanca, s-au numărat: Lucian Năstase, Titi Alexandrescu, Vasile Ţărcădău, Corifeanu, Mincu, Siluţă Rădulescu, Costel Mocanu, Vasile Rădulescu şi juniorul Constantin Dumitru – Cotaru. Din vara lui 1961, această grupare a purtat numele de Recolta Mălăieşti, iar arena de joc a fost mutată undeva în zona unde astăzi se află amplasat sediul primăriei, din comuna Dumbrăveşti. Satul Plopeni, beneficiind de sprijinul primarului din acele timpuri, un om cu o mare pasiune pentru jocul de fotbal (Ion Domşa), şi-a constituit prima echipă de fotbal oficial înfiinţată, în vara lui 1966 şi a purtat numele de Asociaţia Sportivă Recolta GAC (Gospodăria Agricolă Comunală) Plopeni Sat. Aceasta a participat la campionatele inter-raionale Ploieşti, iar jocurile şi le-au disputat pe arena „Ceair”, din satul Plopeni. De menţionat este şi faptul că acest teren de fotbal a fost folosit, foarte frecvent, pentru a se disputa unele jocuri oficiale şi de pregătire în perioada anilor 1970/1990, de către grupele de copii şi juniori ale clubului Metalul Plopeni. După reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării (mai 1968), cele două grupări ale comunei (Recolta Plopeni Sat şi Recolta Mălăieşti) au fuzionat şi noua grupare formată, Recolta Dumbrăveşti, a fost timp de şase ani singura reprezentantă a comunei în competiţiile din fotbalul judeţean. Din lotul de jucători ce au evoluat în aceea perioadă au făcut parte, printre alţii: Ion Căprărescu I, Viorel Furdui, Constantin Niculescu – portari, Nicolae Pîrvu, Cornel Papucică, Constantin Dumitru (Cotaru), Ion Iordache, Nicolae Găvăneanu, Constantin Zevedei, Ion Căprărescu II, Ioan Pîrvu, Constantin Negoiaş, Vasile Stoican, Vasile Pîrvu, Gheorghe Anghel, Ion Moroiţă, Constantin Marica, Zaharia (Săgeată) Vlăsceanu, Teodor Stoica, Alexandru Buzea, Vasile Preda, Gheorghe Jaravete şi Alexandru Despa. Primul antrenor al acestei formaţii a fost Petre Matei (născut 1.05.1931), care s-a aflat la conducerea grupării timp de peste trei decenii. În vara lui 1975, s-a reînfiinţat vechea echipă (Flacăra Mălăieşti) şi cele două formaţii reprezentante ale comunei Dumbrăveşti au activat în Campionatul Teritorial al centrului Vălenii de Munte şi Slănic. Dar, o primă performanţă a echipei Recolta Dumbrăveşti a fost realizată după 24 de ani de activitate, mai precis în vara anului 1990, când au reuşit promovarea în Categoria a II-a judeţeană, seria Vălenii de Munte. Din lotul de jucători folosit în aceea perioadă, au făcut parte, următorii: Viorel Dumitru şi Gheorghe Coman – portari, Florin Dumitru (Cotaru I), Sorin Năstase, Petre Radu, Sebastian Dumitru (Cotaru III), Gheorghe Soare, Gheorghe Petcu, Cristian Constantin Dumitru (Marocanu), Adrian Petcu, Valentin Moroiţă, Aurel Petcu şi Ion Toader. Antrenor Petre Matei. În vara anului 1997, a câştigat detaşat seria Vălenii de Munte – Slănic, din Liga a II-a judeţeană, dar din lipsa fondurilor financiare necesare pentru a evolua într-un eşalon valoric superior, a cedat locul ocupat formaţiei Steaua Mizil. Gruparea Asociaţiei Sportive Recolta din Dumbrăveşti, ale cărei culori tradiţionale au fost galben-negru, s-a desfiinţat după 38 de ani de activitate, în vara lui 2004, iar vestitul teren „Ceair” a devenit depozit al unui punct de colectare a fierului vechi din această zonă.
În fotografie -echipele Recolta Dumbrăvești și Rapid Cosminele în anul 1979…
Alte echipe dispărute:
ASA Negoiești / 1994. Rândul de sus, de la stânga: Robert Crăciun, Marian Spiroiu, Florin Șerban, Cristian Boca, Aurel Comșa, Decebal Săcuiu (delegat), Marius Spiridon, Andi Mihai, Petre Bădoiu, Cornel Toma, Gigel Mihai, Constantin Pavel. Rândul de jos: Laurențiu Tudor, Marian Andrei, Marian Scutelnicu, Gheorghe Iordache, Dan Țapu, Gheorghe Dafinescu, Marcel Constantin, Constantin Ionescu, Gheorghe Barbălată
Victoria Florești / 1994. Rândul de sus, de la stânga: Emil Gherghiceanu (antrenor), Marian Dogaru, Gheorghe Rohat, Claudiu Andrei, Valeriu Neagu, Vasile Manea, Gaston Stroe, Sorin Buceanu, Nicolae Constantin, Lucian Susanu. Rândul de jos: Elvis Matei, Robert Hangiu, Mircea Drăghiceanu, Ovidiu Greceanu, Leonard Bucur, Marius Irimescu, Robert Istrati
